Un cunoscut microbiolog ieșean, ce lucrează în SUA, tranșează situația amplasării chiuvetelor în secțiile ATI: „Nu trebuie să existe”

Declarația vine în contextul focarului de Serratia marcescens de la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iași, în urma căruia șapte copii internați în ATI au murit, iar probe pozitive au fost găsite în scurgerea unei chiuvete și pe mâna unei asistente.

„O chiuvetă poate reprezenta un punct critic, greu de curățat”

Întrebat în ce măsură absența chiuvetelor din saloanele de Terapie Intensivă poate crește riscul de contaminare bacteriană, profesorul Cristian Apetrei a explicat că nu discutăm despre saloanele obișnuite, unde pacienții trebuie să aibă acces la baie, de preferință la baia proprie.

„Discutăm despre secțiile de ATI, unde pacienții sunt în stare critică, iar în cazul copiilor, cei mai mulți au un anumit grad de deficit imun, fie că ajung în stare critică după infecții severe, diaree sau infecții respiratorii, fie în contextul unor cancere, care prin definiție sunt imunodepresive. În ATI, pacienții sunt de cele mai multe ori imobili, dependenți complet de îngrijiri, iar instalațiile sanitare nu le oferă niciun beneficiu direct. În această zonă, unde totul trebuie să fie cât mai simplu și cu cât mai puține suprafețe în care să se adune praf sau bacterii, o chiuvetă poate reprezenta un punct critic, greu de curățat, cu depuneri de calcar și zone unde pot crește bacterii. De aceea, preferăm să simplificăm și ca personalul să se spele pe mâini în afara secției. Concluzia este că absența chiuvetelor nu crește riscul de contaminare, ci dimpotrivă”, a punctat medicul.

Cristian Apetrei, specialist în boli infecțioase la Universitatea din Pittsburgh

Importanța chiuvetelor și a sanitației în medicina modernă este foarte mare, explică profesorul. Specialistul explică faptul că spălatul pe mâini la chiuvetă contribuie la reducerea riscului de transmitere a bolilor și protecția atât a pacienților, cât și a personalului medical. Totuși, Apetrei atrage atenția că în secțiile de Terapie Intensivă o chiuvetă amplasată în interior poate deveni un vector pentru transmiterea patogenilor nosocomiali, inclusiv Pseudomonas aeruginosa și enterobacteriacee rezistente la carbapeneme – antibiotice ce reprezintă ultima linie de apărare împotriva bacteriilor extrem de periculoase din spitale.

„Deci nu, în secțiile de Terapie Intensivă nu trebuie să avem chiuvete. Le plasăm în afara secțiilor ATI, pentru ca tot personalul care intră și iese să se poată spăla pe mâini. Mai mult, studiile arată că, dacă în spitale avem chiuvete dedicate exclusiv spălării mâinilor personalului, controlul infecțiilor nosocomiale este mult mai eficient”, a declarat microbiologul.

Ministrul Rogobete? „A pierdut ocazia de a tăcea”

Profesorul stabilit în SUA critică decizia autorităților publice, în speță a ministrului Sănătății, de a face declarații înainte de finalizarea măcar a anchetei primare. Lipsa de informare a ministrului înainte de vizita la Iași a dus și la concentrarea discuției, crede Cristian Apetrei, pe această tematică a chiuvetelor. Una despre care, spune profesorul, ministrul nici măcar nu are dreptate.

„După părerea mea, autoritățile ar trebui să se abțină de la a face comentarii înainte de finalizarea anchetelor. Iar anchetele ar trebui făcute de către specialiști. Eu sunt foarte înțelegător cu domnul ministru al sănătății, care a tunat și fulgerat pentru că nu erau chiuvete în ATI. Poate ca nu are încă toate cunoștințele de microbiologie necesare pentru ca să poată aprecia riscurile obiectelor sanitare și să facă o evaluare rezonabilă a mecanismelor de producere și control a infecțiilor nosocomiale. Dar, ca om politic, ar fi trebuit să știe că nu se iese la presa înainte de a vedea rapoartele specialiștilor. Nu se iese la presă înainte de a intra pe o publicație medicală și a face o căutare sumară. Înainte de acest interviu, am intrat și am găsit vreo câteva zeci de articole pe aceste subiecte. Toate astea i-ar fi permis poate să se exprime mai avizat. Dar, din păcate, cum spunea un adevărat om politic în urmă cu câțiva ani: «a pierdut o bună ocazie de a tăcea»”, a declarat Cristian Apetrei.

Profesorul Apetrei a subliniat că managementul spitalelor nu este o funcție politică, ci trebuie să fie asigurat de profesioniști care cunosc și aplică standardele medicale.

„Cu părere de rău, managerul de spital nu este o funcție politică, iar din acest punct de vedere cred că ar trebui analizat cine a avizat numirea. Numirile fără criterii clare au, mai devreme sau mai târziu, consecințe. Pe de altă parte, chiar dacă chiuvetele nu sunt necesare în ATI, dacă ele erau prevăzute în deviz, ar trebui verificat ce s-a întâmplat cu ele și unde au ajuns”, a declarat microbiologul.

• CITEȘTE ȘI: A treia oară, cu noroc? Veronica Leonte, singura propunere pentru manager interimar la Spitalul de Copii

Ghidurile spitalicești și „codul piraților”

Profesorul Cristian Apetrei a explicat că umezeala din saloane favorizează dezvoltarea mucegaiurilor și a bacteriilor transmise pe cale fecal-orală sau prin spută (mucusul eliminat din plămâni sau gât prin tuse). Conform specialistului, pentru a menține un mediu sigur, trebuie create circuite funcționale bine definite, curățenia să fie programată și verificată în mod continuu, iar personalul să respecte și să aplice ghidurile spitalicești, care sunt obligatorii și trebuie însușite, semnate și actualizate periodic prin instruire.

„Ghidurile există și trebuie respectate și implementate. Personalul trebuie să le citească, să le însușească și să semneze pentru asta, iar instruirea trebuie repetată periodic. Toate acestea sunt specificate în legislație și în ghidurile de funcționare a unităților spitalicești. Însă nu este suficient să existe doar pe hârtie, ele trebuie și aplicate. Personalul trebuie să înțeleagă că, între ghidurile spitalicești și codul piraților din «Pirații din Caraibe» există o diferență majoră: codurile spitalicești sunt ferme și obligatorii”, a explicat microbiologul.

Sistemul medical românesc, plin de practici învechite

Profesorul Cristian Apetrei a afirmat că în sistemul medical românesc există o „dependență” de modelul clasic al chiuvetelor la pat. El a explicat că sistemul medical românesc mai păstrează încă abordări vechi, deși managementul spitalelor este o știință în continuă evoluție. Conform specialistului, managerii spitalelor nu trebuie să fie „simpli sinecuriști”, ci profesioniști care să se mențină la curent cu cele mai noi practici și cunoștințe din domeniu. În secțiile ATI, chiuvetele la capul patului pacienților nu și-au găsit locul, fiind recomandat ca acestea să fie amplasate în grupurile sanitare, pentru a asigura igienizarea personalului fără a compromite siguranța pacienților

„Nu doar chiuvetele, ci toate obiectele sanitare și orice asperități dintr-un spațiu pot deveni habitate pentru bacterii. În cazul incidentului de la Spitalul de Copii, a fost implicată bacteria Serratia, care se dezvoltă cu predilecție pe echipamentele sanitare. Conform specialiștilor, instalațiile sanitare se curăță cu detergenți, nu cu alcool, deoarece alcoolul nu elimină contaminarea bacteriană, în timp ce detergenții ionizanți sunt eficienți în combaterea acestor bacterii”, a precizat microbiologul.

Am scăpat de holeră pentru că ne-am spălat bine pe mâini

Dintre toate descoperirile din istoria medicinei, sanitația rămâne intervenția care a salvat cele mai multe vieți omenești, spune profesorul Cristian Apetrei. Conform specialistului, aceasta nu doar că a redus mortalitatea, dar a îmbunătățit substanțial și calitatea vieții, o igienă corespunzătoare a permis controlul bolilor transmise prin apă, precum holera, iar spălarea mâinilor a redus dramatic infecțiile postoperatorii, contribuind astfel la renașterea chirurgiei moderne.

Profesorul Apetrei subliniază că, în zonele în care sanitația nu este disponibilă, mortalitatea rămâne inacceptabil de ridicată, exemplul fiind regiunile din Africa unde lipsa apei potabile face imposibilă prepararea sigură a laptelui praf pentru copii, iar administrarea acestuia duce frecvent la diaree severă și deces.

• CITEȘTE ȘI: Directorul DSP Iași își asumă avizele acordate pentru Spitalul de Copii, dar recunoaște că a semnat „ca primarul”. „Deciziile se iau pe baza avizelor tehnice. Legea trebuie actualizată”

Publicitate și alte recomandări video