Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Un cuplu problematic

GALERIE
Alexandru-Calinescu
  • Alexandru-Calinescu
- +

Acest delir aminteşte de campaniile frecvente în regimurile totalitare, când indezirabilii erau striviţi sub avalanşa de acuzaţii extrem de grave, ce puteau atrage condamnarea la moarte. Acum avem de-a face cu un exemplu de terorism intelectual, a cărui malignitate nu trebuie însă subestimată.

Filozoful şi politologul Raymond Aron spune undeva că stânga are o asemenea superioritate de prestigiu încât partidele moderate şi conservatoare împrumută de la ea anumite formulări, printr-un soi de mimetism ce riscă să le anuleze personalitatea. Raymond Aron (1905-1983) a fost şi un mare jurnalist, definindu-se pe sine drept un „spectator angajat” (este şi titlul unui volum de dialoguri din 1981). Nu ştiu dacă a făcut-o intenţionat, dar fapt este că aici Aron folosea un cuvânt pe care stânga îl „confiscase” de multă vreme. Când spui „scriitor angajat” sau „artist angajat” te gândeşti imediat la o poziţionare la stânga şi la un militantism în favoarea unor cauze nobile (cauzele nobile sunt întotdeauna de stânga, ba chiar, în ochii multora, exclusiv de stânga). Când Simone Veil (1927-2017), figură luminoasă a vieţii politice din ultimul secol, a intrat în Panthéon, mai nimeni nu a amintit că fusese o strălucită reprezentantă a dreptei. În 1974 a fost ministru al Sănătăţii sub preşedinţia lui Giscard, în 1979 a devenit preşedinte al Parlamentului european, în 1993 a revenit ca ministru în guvernul (tot de dreapta) Balladur. Lui Simone Veil i se datorează, cât a fost la Sănătate, depenalizarea avortului, veche revendicare feministă. E drept că, spre sfârşitul vieţii, s-a arătat potrivnică adoptării copiilor de către cuplurile de homosexuali ceea ce le-a făcut pe nişte ziariste de la Le Monde să insinueze că nu mai era în deplinătatea facultăţilor mintale.

Ar fi multe de spus dacă vrem să analizăm de ce gândirea de stânga a căpătat această autoritate morală. Am întâlnit deseori afirmaţia, avansată în pofida tuturor evidenţelor, că „intelectual de dreapta” e o contradicţie în termeni. Cea mai rudimentară, dar şi cea mai eficientă modalitate de discreditare a dreptei este de a o pune alături de extrema dreaptă (adică a practica amalgamul - un cuvânt pe care stânga îl foloseşte în exces pentru a-şi decredibiliza adversarul). Eticheta de „conservator” a ajuns o etichetă infamantă deşi, într-o democraţie, ea poate desemna o atitudine moderată şi legitimă. E rău când vorbeşti despre „neomarxism”, dar e foarte bine când stigmatizezi „neoliberalismul”, „neoconservatorismul” etc. Despre astfel de derapaje avertiza, cu ani în urmă, marele Jean-François Revel (1924-2006), personalitate de dreapta venită însă dinspre stânga, ale cărei practici le-a demontat şi dezvăluit ca nimeni altul. Volumul Sfârşitul secolului umbrelor (1999) selecţie din articolele sale apărute între 1983-1999, arată cât de corecte (şi, adesea, premonitorii) au fost diagnosticele puse de Revel. Interesant este că lui Revel nu-i plac conceptele de stânga şi de dreapta, pe care le consideră în bună măsură artificiale; el preferă să vorbească despre un comportament de stânga şi unul de dreapta. Într-un interviu acordat în 1998, el spunea că o serie de practici de stânga erau, în continuare, preluate din stalinism, cum ar fi reaua credinţă, deformarea afirmaţiilor cuiva, trunchierea textelor - adică procedee pe care le foloseşte şi extrema dreaptă. Dar dacă extrema dreaptă e condamnată, în mod curios extrema stângă beneficiază de o privire mult mai îngăduitoare, adesea chiar favorabilă. Un rol determinant îl are aici, spune Revel, negaţionismul procomunist; după mai bine de două decenii, această observaţie rămâne valabilă.

Că în Occident sunt destui care „duc dorul” unui comunism pe care nu l-au cunoscut niciodată n-ar fi numaidecât de mirare; mai grav mi se pare că această „nostalgie” bântuie la noi şi în alte ţări din fostul „lagăr socialist” (asta era formula consacrată care, din nefericire, se potrivea cu realitatea). O tânără actriţă din Bucureşti îşi clamează ura faţă de capitalism şi declară, nonşalant, că se consideră comunistă. Actriţa are în jur de 35 de ani, n-a apucat decât vreo 3-4 ani să se bucure de binefacerile comunismului. Mi s-a spus că tinere (sau relativ) tinere cadre didactice de la facultăţi de studii umaniste se declară nemulţumite că marxismul e prea puţin prezent, mai ales că la modă sunt „studiile de gen” şi „studiile post-coloniale”, ce pot deschide interesante căi de colaborare (burse, colocvii, simpozioane etc.) cu universităţi progresiste occidentale. Am lectura proaspătă a unui text scris de o doamnă profesoară universitară unde îşi dau întâlnire toate clişeele noii stângi intelectuale. Doamna ne învaţă că nu e corect să spunem că anticomunismul e bun, iar comunismul e rău deoarece asta ne aruncă în plin Orwell. Cei cărora nu le place corectitudinea politică sunt nişte reacţionari periculoşi, de pus în aceeaşi oală cu Şoşoacă şi cu ticăloşii care i-au adresat mesaje antisemite Maiei Morgenstern. Iar neoconservatorii nu au nici o şansă să ne păcălească, ei sunt de fapt nişte neolegionari.

Acest delir aminteşte de campaniile frecvente în regimurile totalitare, când indezirabilii erau striviţi sub avalanşa de acuzaţii extrem de grave, ce puteau atrage condamnarea la moarte. Acum avem de-a face cu un exemplu de terorism intelectual, a cărui malignitate nu trebuie însă subestimată.

Alexandru Călinescu este profesor universitar doctor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”din Iaşi, critic literar şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri