Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Un cuvânt recent: infodemie

GALERIE
ioan milica
  • ioan milica
- +

Avem, aşadar, de-a face cu o creaţie de uz gazetăresc pe care specialiştii din Organizaţia Mondială a Sănătăţii au definit-o, încă din 2003, drept un amestec molipsitor şi dăunător de informaţii amestecate care provoacă dificultăţi în identificarea surselor de încredere. Nu e fake-news, ci alt sindrom. 

În cea mai cunoscută dintre lucrările sale, Limba română. Privire generală (1940), lingvistul Sextil Puşcariu observa că circulaţia cuvintelor nu e cu mult deosebită de călătoriile omeneşti: „Neologismele care năvălesc în limbă se pot asemăna cu trenurile încărcate de străini, care intră în gările oraşelor mari. Unii din călători coboară pentru ca peste puţin timp să se urce iarăşi în tren şi să plece mai departe: sunt neologismele cu o viaţă efemeră, care nu izbutesc să se încetăţenească în limbă. Sunt însă călători care intră în oraş şi rămân acolo. Unii sunt singuri şi numai încetul cu încetul se obişnuiesc în noua lor patrie, păstrând caracterul străin toată viaţa lor. Alţii însă sunt aşteptaţi în gară de rude şi prieteni, care-i îmbrăţişează la sosire şi în societatea cărora rămân mereu” (op. cit., p. 401).

Pornind de la scenariul imaginat de Puşcariu, vă invit să constatăm că unul dintre călătorii lexicali sosiţi de foarte puţină vreme în staţia limbii române e cuvântul infodemie, folosit în mediul online cu un înţeles uşor de ghicit: răspândire necontrolată de informaţii. Adăugând că nou-venitul a fost întâmpinat la gară de rudele stabilite pe plaiuri mioritice de mai bine de un veac şi jumătate (epidemie ş.a.), nu facem decât să arătăm că haina călătorului nostru e croită după calapod străin, mai precis după modelul compunerilor savante din limbajul medical, de tipul pandemie (< gr. pan ‘tot’ + gr. demos ‘popor’).

Avem, aşadar, de-a face cu o creaţie de uz gazetăresc pe care specialiştii din Organizaţia Mondială a Sănătăţii au definit-o, încă din 2003, drept un amestec molipsitor şi dăunător de informaţii amestecate care provoacă dificultăţi în identificarea surselor de încredere. Nu e fake-news, ci alt sindrom. De altfel, într-un articol publicat de curând în revista Nature, infodemia este considerată nu numai o molimă cu urmări dintre cele mai toxice asupra mentalului colectiv, ci şi un simptom al faptului că pseudoştiinţa întunecă minţile oamenilor tocmai atunci când lumina raţiunii e la cea mai mare căutare (cf. Timothy Caulfield, Pseudoscience and COVID-19 - we’ve had enough already, Nature, 27 aprilie 2020). Vorba ceea: iubim adevărul precum iubeşte sclavul lumina şi orbul libertatea.

Într-adevăr, în ultimele trei luni ne-am expus zilnic unui torent năucitor de informaţii despre microbii care terorizează planeta. Superoferta de ştiri virale a inclus şi un noian de constatări, observaţii, comentarii, sfaturi şi recomandări legate de apărarea împotriva perfidelor microorganisme. În perfectă împletire cu firul ştiinţei, dezlănţuirea sălbatică a imaginaţiei a pus în mişcare roiuri şi roiuri de alternative menite să suplinească ceea ce nu ştim sau să compenseze ceea ce încă nu avem. De la o zi la alta, au tot curs descoperirile ascunse de autorităţi despre plante şi minerale cu proprietăţi de-a dreptul miraculoase, folosite de sumerieni, de celţi sau de cei mai iubiţi dintre traci în tratarea unor bube muult mai rele decât covizii. Nu a trecut o zi fără să ni se sufle în cască ultimele noutăţi despre conspiraţiile mondiale sau cosmice pregătite cu migală fie pentru a distruge omenirea, fie pentru a o adânci în mocirla de sărăcie, ignoranţă şi neghiobie în care ne tot tăvălim de când am apărut pe lume. Progresul e o iluzie tot atât de mare ca şi naivitatea noastră în a crede că minţile strălucite lucrează la descoperirea unui remediu. Pare tot mai lesne să acceptăm că două-trei pase bioenergovindecătoare vor lecui orice boală decât să ne împăcăm cu gândul că leacul sau vaccinul nu există. Vaccinurile, poftim, altă scorneală! Ştim doar că acestea nu fac decât să învenineze puritatea fiinţei noastre celeste! Şi, pentru că tot vorbim despre asta, de ce n-avem, dom’le, voie să ne tămăduim cu apă trecută prin argint şi busuioc? Ce, când eram noi mici, ne făcea bunica vaccin sau ne zicea ceva de deochi?

Acest ciclon de căi simple, rapide şi tradiţionale de a rezolva definitiv şi irevocabil orice problemă de sănătate personală sau publică are o miză clară: apărarea, întărirea, augmentarea şi, în cele din urmă, nemurirea imunităţii. În conservarea şi eternizarea acesteia, propovăduitorii infodemiei actuale nu precupeţesc nici un efort. Imunitatea pare să fi devenit reduta menită să stăvilească orice slăbiciune omenească. Eşti palid, fără chef, sătul de lume? N-ai grijă de imunitatea ta. Visezi la cai verzi pe pereţi? Ai grijă la imunitate! Tuşeşti, ai febră, răguşeşti? Ţi-ai distrus imunitatea. Spre deosebire de omul firav, sceptic şi neputincios al trecutului, omuleţul digital al prezentului e mereu locvace, online şi imun la toate. Totuşi, vorba poetului, nu de imunitate mă cutremur, ci de veşnicia ei!

Ioan Milică este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri