Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Avem, aşadar, de-a face cu o creaţie de uz gazetăresc pe care specialiştii din Organizaţia Mondială a Sănătăţii au definit-o, încă din 2003, drept un amestec molipsitor şi dăunător de informaţii amestecate care provoacă dificultăţi în identificarea surselor de încredere. Nu e fake-news, ci alt sindrom.
În cea mai cunoscută dintre lucrările sale, Limba română. Privire generală (1940), lingvistul Sextil Puşcariu observa că circulaţia cuvintelor nu e cu mult deosebită de călătoriile omeneşti: „Neologismele care năvălesc în limbă se pot asemăna cu trenurile încărcate de străini, care intră în gările oraşelor mari. Unii din călători coboară pentru ca peste puţin timp să se urce iarăşi în tren şi să plece mai departe: sunt neologismele cu o viaţă efemeră, care nu izbutesc să se încetăţenească în limbă. Sunt însă călători care intră în oraş şi rămân acolo. Unii sunt singuri şi numai încetul cu încetul se obişnuiesc în noua lor patrie, păstrând caracterul străin toată viaţa lor. Alţii însă sunt aşteptaţi în gară de rude şi prieteni, care-i îmbrăţişează la sosire şi în societatea cărora rămân mereu” (op. cit., p. 401).
Pornind de la scenariul imaginat de Puşcariu, vă invit să constatăm că unul dintre călătorii lexicali sosiţi de foarte puţină vreme în staţia limbii române e cuvântul infodemie, folosit în mediul online cu un înţeles uşor de ghicit: răspândire necontrolată de informaţii. Adăugând că nou-venitul a fost întâmpinat la gară de rudele stabilite pe plaiuri mioritice de mai bine de un veac şi jumătate (epidemie ş.a.), nu facem decât să arătăm că haina călătorului nostru e croită după calapod străin, mai precis după modelul compunerilor savante din limbajul medical, de tipul pandemie (< gr. pan ‘tot’ + gr. demos ‘popor’).
Avem, aşadar, de-a face cu o creaţie de uz gazetăresc pe care specialiştii din Organizaţia Mondială a Sănătăţii au definit-o, încă din 2003, drept un amestec molipsitor şi dăunător de informaţii amestecate care provoacă dificultăţi în identificarea surselor de încredere. Nu e fake-news, ci alt sindrom. De altfel, într-un articol publicat de curând în revista Nature, infodemia este considerată nu numai o molimă cu urmări dintre cele mai toxice asupra mentalului colectiv, ci şi un simptom al faptului că pseudoştiinţa întunecă minţile oamenilor tocmai atunci când lumina raţiunii e la cea mai mare căutare (cf. Timothy Caulfield, Pseudoscience and COVID-19 - we’ve had enough already, Nature, 27 aprilie 2020). Vorba ceea: iubim adevărul precum iubeşte sclavul lumina şi orbul libertatea.
Într-adevăr, în ultimele trei luni ne-am expus zilnic unui torent năucitor de informaţii despre microbii care terorizează planeta. Superoferta de ştiri virale a inclus şi un noian de constatări, observaţii, comentarii, sfaturi şi recomandări legate de apărarea împotriva perfidelor microorganisme. În perfectă împletire cu firul ştiinţei, dezlănţuirea sălbatică a imaginaţiei a pus în mişcare roiuri şi roiuri de alternative menite să suplinească ceea ce nu ştim sau să compenseze ceea ce încă nu avem. De la o zi la alta, au tot curs descoperirile ascunse de autorităţi despre plante şi minerale cu proprietăţi de-a dreptul miraculoase, folosite de sumerieni, de celţi sau de cei mai iubiţi dintre traci în tratarea unor bube muult mai rele decât covizii. Nu a trecut o zi fără să ni se sufle în cască ultimele noutăţi despre conspiraţiile mondiale sau cosmice pregătite cu migală fie pentru a distruge omenirea, fie pentru a o adânci în mocirla de sărăcie, ignoranţă şi neghiobie în care ne tot tăvălim de când am apărut pe lume. Progresul e o iluzie tot atât de mare ca şi naivitatea noastră în a crede că minţile strălucite lucrează la descoperirea unui remediu. Pare tot mai lesne să acceptăm că două-trei pase bioenergovindecătoare vor lecui orice boală decât să ne împăcăm cu gândul că leacul sau vaccinul nu există. Vaccinurile, poftim, altă scorneală! Ştim doar că acestea nu fac decât să învenineze puritatea fiinţei noastre celeste! Şi, pentru că tot vorbim despre asta, de ce n-avem, dom’le, voie să ne tămăduim cu apă trecută prin argint şi busuioc? Ce, când eram noi mici, ne făcea bunica vaccin sau ne zicea ceva de deochi?
Acest ciclon de căi simple, rapide şi tradiţionale de a rezolva definitiv şi irevocabil orice problemă de sănătate personală sau publică are o miză clară: apărarea, întărirea, augmentarea şi, în cele din urmă, nemurirea imunităţii. În conservarea şi eternizarea acesteia, propovăduitorii infodemiei actuale nu precupeţesc nici un efort. Imunitatea pare să fi devenit reduta menită să stăvilească orice slăbiciune omenească. Eşti palid, fără chef, sătul de lume? N-ai grijă de imunitatea ta. Visezi la cai verzi pe pereţi? Ai grijă la imunitate! Tuşeşti, ai febră, răguşeşti? Ţi-ai distrus imunitatea. Spre deosebire de omul firav, sceptic şi neputincios al trecutului, omuleţul digital al prezentului e mereu locvace, online şi imun la toate. Totuşi, vorba poetului, nu de imunitate mă cutremur, ci de veşnicia ei!
Ioan Milică este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |