Un deţinut primeşte 15.000 de lei pentru că a stat înghesuit în penitenciar: 22 de deţinuţi pe 32,85 mp
Aglomerația din închisori poate asigura o sursă sigură de venituri pentru deținuți. Trecut printr-un centru educativ și două penitenciare, un ieșean a cerut despăgubiri pentru condițiile în care trăiește de 11 ani, de când și-a început periplul. Cea mai mare parte a nemulțumirilor acestuia au fost respinse de judecători ca nefiind susținute de probe. Înghesuiala din celule a fost recunoscută și de oficialii Administrației Naționale a Penitenciarelor și i-a asigurat deținutului o compensație bănească. În ritmul în care sunt construite noi închisori, practic orice deținut poate obține despăgubiri. Cea mai recentă unitate de detenție a fost inaugurată în 2021 la Giurgiu, după lucrări de construcție care au durat 23 de ani.
Radu P. și-a început periplul prin închisori în 2012 cu centrul educativ Târgu Ocna, unde a fost internat ca minor. Aici, reclamă acesta, ar fi fost bătut de un supraveghetor și de un „coleg”. Sfârșitul anului 2013 l-a găsit la Iași, unde a stat câteva luni în unitatea de pe strada Dr. Vicol. În plângerea adresată Tribunalului, susține că a fost agresat de alți deținuți, nu existau dezinfectanți pentru baie și materiale de curățenie, dar se găseau din belșug ploșnițe și igrasie, provocată de frig, umezeală și iluminatul necorespunzător. Într-o cameră de 32,85 mp se aflau încă 22 de deținuți. Normele europene impun un spațiu minim de 4 mp pentru un deținut.
La Iași, suprafața disponibilă era de trei ori mai mică. S-a plâns și că a fost agresat sexual de doi deținuți, dar i s-a impus de către conducerea penitenciarului să nu facă public incidentul, ca și de faptul că nu primește îngrijiri din partea medicului stomatolog. Plângerile adresate judecătorului delegat la penitenciar nu ar fi avut niciun rezultat. De la Iași, Radu P. a fost transferat la Bacău, unde a rămas până în vara lui 2015. După doar 5 luni de libertate, s-a întors după gratii după o nouă condamnare. Liberat din nou în octombrie 2019, a reajuns în închisoare în decembrie. Liberat în februarie 2021, a fost închis iar în martie. Acum, execută o nouă condamnare, pentru furt.
Deținutul a chemat în judecată centrul educativ Târgu Ocna, penitenciarele Bacău și Iași, guvernul, Ministerul Finanțelor și Fiscul ieșean, cerând despăgubiri de 500.000 lei. Principalele apărări ale instituțiilor publice au constat în faptul că deținutul s-a adresat instanței târziu, fără a fi depus plângeri cu privire la condițiile de detenție în perioadele de care se plânge. Termenul general de prescripție este de trei ani, or, Radu P. reclama fapte petrecute acum 11 ani.
În întâmpinarea depusă la dosar, reprezentanții penitenciarului ieșean au contestat validitatea plângerii lui Radu P. Ei au precizat că celula de 32,85 mp menționată în plângerea deținutului dispune și de grup sanitar, cu o suprafață de 11,65 mp. Camerele sunt mobilate, având și televizor. În perioada în care Radu P. era închis acolo, deținuții beneficiau de apă caldă de două ori pe săptămână, iluminatul natural era asigurat printr-o fereastră de aproape 2 mp, iar cel artificial, printr-o lumină de neon. Iarna, temperatura asigurată în cameră era de 19°, penitenciarul dispunând de centrală proprie. Dezinfectarea toaletelor se făcea zilnic, iar materialele de curățenie pentru cameră se asigurau lunar. Trimestreial se făcea dezinsecția, deratizarea avea loc de două ori pe an, iar în limita fondurilor disponibile, se făceau renovări și modernizări periodice. Condițiile din celulele din alte corpuri ale penitenciarului erau asemănătoare. Singura problemă reală era reprezentată de aglomerație. Aceasta însă depășea posibilitățile și responsabilitățile penitenciarului ieșean.
O decizie din februarie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit că răspunderea pentru spațiul disponibil în închisori nu aparține Administrației Naționale a Penitenciarelor și a unităților de detenție din subordinea acesteia, ci statului român, în general. În cazul concret al lui Radu P. statul român era reprezentat prin Ministerul Finanțelor, fiind vorba de o acțiune în răspundere delictuală.
În analiza dosarului, magistrații Tribunalului au acceptat argumentul adus în apărare de instituțiile statului, referitor la întârzierea cu care deținutul s-a adresat instanței. Ca urmare, cea mai mare parte a plângerilor din acțiunea lui Radu P. au fost respinse, întrucât intervenise prescripția sau nu fuseseră probate în niciun fel. În plus, legea recursului compensatoriu a oferit, pe perioada în care a fost în vigoare, o despăgubire sub forma reducerii de pedeapsă. Radu P. însuși beneficiase de o reducere a pedepsei cu 276 de zile. La sfârșitul lui 2019, legea a fost abrogată.
Judecătorii au apreciat că Radu P. este îndreptățit la despăgubiri doar pentru ultimii trei ani și numai pentru aglomerația din închisoare. „Dar, la stabilirea cuantumului prejudiciului trebuie avut în vedere și faptul că recunoașterea acestei încălcări reprezintă o satisfacție morală determinată (deşi nu suficientă) a prejudiciului suferit de către reclamant”, au precizat magistrații. Aceștia au stabilit în favoarea lui Radu P. daune morale în sumă de 15.000 lei. Banii ar urma să fie plătiți de Ministerul Finanțelor, în măsura în care sentința Tribunalului va fi definitivă. Deocamdată, ea a fost contestată atât de stat, cât și de către deținut. Dosarul a intrat luni pe rolul Curții de Apel.
Publicitate și alte recomandări video