Un discurs despre ieşirea din criză
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 26.09.2021

Un discurs despre ieşirea din criză

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Ar fi de dorit ca liderii europeni să dea dovadă de mai mult curaj şi să deschidă cu adevărat dezbaterea despre mult-discutata autonomie strategică a Europei, chiar dacă în rândul statelor membre nu va apărea prea curând consensul.

Astăzi, doamna Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, va susţine aşa-numitul „Discurs asupra stării Uniunii Europene” (DSUE), cea de-a doua astfel de ocazie de la preluarea mandatului. După cum se ştie, UE a preluat modelul american în care şeful executivului prezintă un raport ad-hoc în faţa legiuitorilor şi, prin intermediul mass media, a întregului corp de cetăţeni. A fost o idee foarte bună, cu observaţia că în Parlamentul European nu există o opoziţie oficială care să ofere o replică politică percutantă. Dezbaterile sunt adesea interesante şi bine argumentate, dar nu reuşesc aproape niciodată să transmită publicului un mesaj alternativ.

Comisia a publicat deja un document ce conţine o naraţiune sintetică a activităţii din ultimele douăsprezece luni, precum şi a priorităţilor pentru viitor. Cel mai probabil, pe această bază va fi construit discursul din hemiciclul de la Strasbourg, care va trebui să conţină ceva mai multă reflecţie autocritică pentru a suscita reacţii pozitive din partea europarlamentarilor. Pe fond, însă, nimeni şi nimic nu va putea atenua satisfacţia doamnei von der Leyen în momentul în care va puncta relevanţa finanţărilor post-pandemie (în special, cea a resurselor alocate PNRR-urilor naţionale) în conturarea noului profil al UE. Este, într-adevăr, argumentul principal al Executivului european în relaţia cu alte foruri şi cu societatea civilă.

Ar fi de presupus, totuşi, că DSUE va fi calibrat în aşa fel încât să evite acuzaţiile de festivism sau chiar de narcisism politic, adesea formulate împotriva autorităţilor de la Bruxelles. Reacţiile publice vor fi mai numeroase şi mai intense decât la precedentul DSUE, rostit într-o perioadă în care aproape întreaga atenţie era concentrată asupra pandemiei şi asupra consecinţelor ei economice şi sociale. Între timp, orizontul s-a schimbat, iar UE reîncepe să fie judecată în funcţie de performanţele înregistrate în multiple arene - o invitaţie implicită formulată de preşedintele Comisiei prin intermediul DSUE.

Este normal ca între temele de politică publică abordate în DSUE să existe o ierarhie. Dacă ne ghidăm după documentul de sinteză menţionat mai sus, se va confirma prioritatea aspectelor de sănătate publică şi a celor implicate de refacerea economică, plus tentativa de a revendica un leadership global în materie de combatere a schimbării climatice. Preşedintele Comisiei va încerca să transmită ideea că UE a ieşit din criză (sau este pe cale să o depăşească) şi se întoarce în forţă în afacerile globale. Aici am avea parte de o încercare de a susţine ideea că mecanismele de cooperare europeană încă funcţionează, în ciuda problemelor multe şi mari care au afectat solidaritatea între statele-membre.

Este important să observăm că diversitatea corpului de cetăţeni ai UE obligă Comisia să atingă un ansamblu larg de teme, iar aceasta afectează omogenitatea DSUE. Se face simţită, şi în acest an, încercarea executivului european de a nu marginaliza o serie de chestiuni definitorii pentru integrarea europeană. Spre exemplu, în documentul publicat acum câteva zile, problema coeziunii - mereu interesantă pentru statele mai puţin dezvoltate, precum România - este bine abordată, încercându-se crearea unei legături între asistenţa pentru refacerea post-pandemie şi reperele deja consacrate, cum ar fi fondul de dezvoltare regională sau fondul social european. La fel se întâmplă şi în alte cazuri, Comisia dorind să transmită ideea că UE deţine suficiente resurse instituţionale pentru a gestiona crizele şi chiar pentru a le transforma în impulsuri pentru integrare.

Doamna von der Leyen şi ceilalţi lideri de la Bruxelles vor continua să fie expuşi criticilor referitoare la lipsa de relevanţă a UE în ecuaţia globală de securitate, recent ilustrată de situaţia din Afganistan, sau la alte dosare de politică internaţională. Probabil că aceste componente ale DSUE vor face obiectul unor îndelungi discuţii în contradictoriu, fără ca cineva să poată fi pe deplin convins ori pe deplin satisfăcut. Ar fi de dorit ca liderii europeni să dea dovadă de mai mult curaj şi să deschidă cu adevărat dezbaterea despre mult-discutata autonomie strategică a Europei, chiar dacă în rândul statelor membre nu va apărea prea curând consensul. Acest obiectiv este greu de atins şi, foarte probabil, va afecta negativ parteneriatul transatlantic, indiferent cine se va afla la timona politicii externe la Washington sau în principalele capitale europene. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Fascinaţia şi corvoada Cupei

Nicolae GRECU

Fascinaţia şi corvoada Cupei

Competiţia KO are farmecul ei, dar cu rezerve aduse de pe alte coclauri ori tineri crescuţi prin rizibilul „mentoring” e greu să te baţi chiar şi cu Văsălie de la Baia Mare.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (V)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (V)

Speculaţiile etimologico-istorice continuă cu o discuţie despre denumirile vaselor moderne.

Metallica. Dar ce fel de monstru? (I)

pr. Constantin STURZU

Metallica. Dar ce fel de monstru? (I)

Kim Ung-Yong, supranumit "copilul-minune" şi "omul cu cel mai ridicat coeficient de inteligenţă de pe pământ", fost cercetător la NASA, a ales să se retragă, încă tânăr fiind, în ţara sa natală, Coreea de Sud, la o facultate din provincie, ca profesor. 

La plimbare pe axa culturală (1)

arh. Ionel OANCEA

La plimbare pe axa culturală (1)

Dacă parcurgi Iaşul de la Palatul Culturii până la ultimul rond al bulevardului Carol, intrat definitiv în memoria colectivă cu numele de Copou, oricât nerv critic ar avea cineva din partea locului sau de oriunde, trebuie să recunoască, să accepte, să admire personalitatea, duhul specific, farmecul oraşului. Axa aceasta nu este perfectă. În urbanism, indiferent unde în lume, nu există perfecţiune. Dar este vie, variată, dinamică. Este o poveste care se lipeşte de sufletul iubitor de oraş. Dacă reuşim să întregim povestea, să-i adâncim semnificaţiile, ea poate deveni un spaţiu cultural cu forţă de seducţie universală.

pulspulspuls

Iaca un partid şi pentru Gigi!

Iaca un partid şi pentru Gigi!

Pentru că tot e uichend şi, aşa cum am mai zis, nu vrem să vă mai amărâm pandemia cu acreala din politica actuală, am zis că, iată, să vă mai prezentăm şi fate ancorate în sinergia trecutului. 

Caricatura zilei

Victorie Cîțu

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.