Un dosar sensibil: Mircea Eliade - Radu Gyr (III)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

Un dosar sensibil: Mircea Eliade - Radu Gyr (III)

GALERIE
Florin Cintic
  • Florin Cintic
- +

Cum luna martie este legată de naşterea lui Mircea Eliade (13 martie 1907) vă propun un serial care pune câteva accente pe relaţia dintre acesta şi Radu Gyr, un scriitor controversat din cauza activităţii sale politice legionare, plecând de la corespondenţa lor din 1968-1969, aşa cum este ea păstrată la Colecţiile speciale ale bibliotecii Universităţii din Chicago.

La începutul anilor ’70, Eliade renunţă finalmente la statutul de refugiat obţinând cetăţenia americană şi, sub pretextul oferit de problemele de sănătate şi de catastrofalele inundaţii din ţară, anunţă autorităţile din RSR, prin intermediul ambasadei (cu care purta o corespondenţă sporadică, folosită pentru a obţine paşaport pentru sora sa), că nu poate da curs invitaţiei de a reveni în ţară. Urmarea era previzibilă: este din nou pus la index, academicianul de partid Miron Constantinesu îl înfierează ca „fascist”, se montează în Israel „afacerea Toladot”, cărţile trimise familiei şi prietenilor (Fragments d’un journal, Gallimard, 1973) îi sunt oprite de cenzură, nu îşi mai revede niciodată mama. Dintre prieteni doar cu Noica mai are o corespondenţă sporadică şi, în mod surprinzător, aşa cum o atestă arhiva personală de la Chicago, o mulţime de persoane particulare sau instituţii româneşti reuşesc să îi trimită mesaje. E limpede de ce Radu Gyr n-a mai primit permisiunea să-i scrie după 1969. Iar după 1977, când regimul Ceauşescu a încercat cea de-a doua operaţiune de convingere a lui Eliade să revină în ţară (prin invitaţii oficiale, demersurile lui Noica, traduceri etc.) Radu Gyr deja trecuse în veşnicie.

Corespondenţa reprodusă aici, în bună parte inedită, este ceea ce ştim până în acest moment despre dialogul epistolar dintre cei doi mari prieteni şi cred că merită citită cu precădere din unghi cultural şi memorialistic decât exclusiv prin grila mutilantă a simpatiilor sau angajărilor lor politice din tinereţe chiar dacă reprezintă, totuşi, încă o piesă, din dosarul complicat, aluvionar şi confuz al opţiunilor politice controversate făcute de majoritatea zdrobitoare a unei generaţii intelectuale excepţionale, în sânul căreia Eliade a avut un loc privilegiat, şi despre care arhivele mai au multe lucruri de arătat pentru corecta ei judecare.

 

1.1

Radu Gyr către Mircea Eliade

[expediat] 21 Iun[ie]2

Bucureşti, 14 aprilie 1968

Scumpul meu Mircea,

Cred că vicleanul timp nu-mi va fi şters cu totul imaginea din inima ta. Eu îţi păstrez aceeaşi neclintită dragoste şi aceeaşi stăruitoare preţuire. Nutresc speranţa de-a te revedea, cît de curînd, revenind, chiar pentru scurtă vreme, în patrie.

Iată, alăturat, un număr din „Glasul Patriei”; chapeau-ul redacţional la articolul D-nei Zoe Dumitrescu-Buşulenga: „Mircea Eliade, filozof al miturilor”, e scris de mine.

M-ar bucura enorm dacă ai vrea să-mi trimiţi volumul tău Amintiri. L-aş citi cu egala sete cu care ţi-am sorbit eseurile şi cele două romane, atît de îndrăgite de mine Maitrey şi Nuntă în cer3.

Spunîndu-ţi la revedere în ţară, chiar anul acesta, te îmbrăţişez fierbinte.

Vechiul tău prieten

Radu Gyr

Ziarul „Glasul Patriei”, Str. Cristian Tell 23, sect. I, Bucureşti

 

2.4

Radu Gyr către Mircea Eliade

[Răspuns la 25 Iulie]

Bucureşti, 15 iulie 1968

Scump şi vechi prieten,

Am încercat o mare bucurie primind volumul tău Amintiri şi-ţi mulţumesc pentru acest dar al unei amiciţii care nu se uită uşor.

Am citit tot ce s-a publicate despre tine, în presa noastră internă, cum şi nuvelele tale inedite, unde ţi-am re-ntîlnit cunoscuta măestrie a condeiului. Înţelegi lesne cu ce emoţie, adîncită şi de atîtea aduceri aminte comune, m-am apropiat de bibliotecă regăsind cărţi iubite: Solilocvii, Fragmentarium, Oceanografie, Insula lui Eutanasiu, Maitrey, Domnişoara Cşhţristina, Nuntă în cer... Am rămas, multă vreme în mîini cu această ultimă carte - purtînd şi ea o dedicaţie caldă - tulburat la gîndul că fusesem, cîndva, unul dintre primii auditori ai paginilor scrise de „die Mircea”5 în liniştea unui turn.

Dragul meu Eliade, sînt mîndru că te-am cunoscut în anii tinereţii noastre, mă fălesc cu prietenia ta, şi te felicit din inimă pentru succesele filosofului şi scriitorului, cum şi pentru încununarea universitară pe deplin meritată.

Aici, în ţară, eşti privit cu stimă şi admiraţie.

Eu nu mi-am părăsit năravul măzgălitorului de hîrtie: sertarele îmi sînt pline de versuri şi eseuri. Am predat „Editurii pentru Literatură” un volum de poeme - selecţie din cărţi anterioare, la care am adăugat două cicluri noi, prezentîndu-mă în alte ipostaze lirice, rod al unei maturităţi sufleteşti şi intelectuale. Cînd va apărea, ţi-l voi trimite, rugîndu-te să-l răsfoieşti.

Păstrez, pentru anii următori, încă patru-cinci culegeri de versuri şi două de studii estetice. Am întocmit note şi fişe şi voi începe, curînd, redactarea unui volum de memorii: „Momente, atitudini şi prietenii literare”.

Soţia mea şi cu mine ne simţim bine, dar cu inevitabila melancolie de a zări pasărea sură a bătrîneţii cum ne dă tîrcoale. Dacă timpul îţi îngăduie, scrie-mi cîteva rînduri, căci, în afara slovelor de pe cartea trimisă, n-am primit nimic de la tine.

Îţi alătur adresa mea.

Omagiile mele respectuoase Doamnei Eliade -

Te îmbraţişează, cu aceeaşi statornică dragoste şi preţuire,

Radu Gyr - Demetrescu

Str. Nikos Beloiannis 1, apt. 15, Bucureşti, sect. I

 

(Continuare în ediţia din 7 aprilie a Ziarului de Iaşi)

 

1 Originalul la Mircea Eliade Papers, Special Collections, Regenstein Library, University of Chicago. Transcrierea îmi aparţine. Am editat cu italice tilurile de volum care în scrisoare erau marcate cu ghilimele

2 Eliade marca, în stînga sus, pe scrisorile primite, data cînd le răspundea. Este un indiciu preţios pentru că putem vedea astfel dacă a trimis o scrisoare şi nu a mai ajuns, sau dacă s-a pierdut între timp. În cazul de aici este un semn, cu semnificaţia probabilă de „expediat” căci, aflăm din următoarea scrisoare a lui Radu Gyr că a primit volumul Amintiri.

3 Ambele reeditate, ca semn de bunăvoinţă, în 1968, în România. E interesant că Nuntă în cer a fost scris în timpul detenţiei din 1938, în lagărul de la Miercurea Ciuc, unde ambii au fost închişi alături de alţi intelectuali şi simpatizanţi legionari.

4 Originalul la MEP, SC, Regenstein Library

5 un joc de cuvinte folosind accentuarea din limba germană care ar putea fi tradus drept „Mircea cel Mare” sau „Mircea cu majusculă” deosebit de un Mircea comun. Fireşte că aici e locul speculaţiilor posibile despre cine ştie ce semn făcut cu referire la detenţia comună de la Miercurea Ciuc, într-un mediu unde limba germană era la ea acasă, probabil, şi unde Eliade le citea legionarilor din paginile de roman pe care le scria. De aici va veni mai târziu tradiţia de supravieţuire în gulagul comunist prin prezentările nocturne făcute de fiecare deţinut în specialitatea lui.

 

Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

Cosmin PAȘCA

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

De la o vreme, nu există discurs public (de obicei, agramat) în care Chirica să nu folosească în sens peiorativ „progresul” şi „progresiştii”. Iar mesajul său prinde, pentru că cei mai mulţi ieşeni, care au înlocuit relativ de curând căruţa cu maşina, se simt inconfortabili cu traiul într-un oraş la început de secol 21.

Filmuletul zilei

opinii

Experimentalism

Codrin Liviu CUȚITARU

Experimentalism

„Am compulsia irepresibilă a ordinii perfecte, a alinierii simetrice a lucrurilor. Câtă vreme ea, obsesia, mă tulbura strict în zona domestică - pantaloni puşi la dungă, haine încadrate morbid de simetric în şifonier, tablouri aşezate perfect pe pereţi, mobilier rânduit milimetric-infinitezimal, precum soldaţii la paradele militare din Piaţa Roşie moscovită, şi alimente puse în frigider pe categorii şi sub-categorii draconic delimitate -, viaţa mea mai era cum mai era, dar, brusc, nebunia mi-a infectat şi munca de cercetare şi, mai ales, de scris academic.”

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

Bogdan ILIESCU

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

„The single biggest problem in communication is the illusion that it has taken place./ Cea mai mare problemă în comunicare este iluzia că a avut loc.” George Bernard Shaw

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

George ŢURCĂNAŞU

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

Repertoriul creării inegalităţilor e unul vast, atât timp cât fiecare structură teritorială se găseşte într-o situaţie particulară, dar dincolo de fiecare acţiune luată separat a ingineriei teritoriale la care a fost supusă Moldova, acumularea şi cronicizarea acestora a creat spaţiul marginal de astăzi, arhetipul teritoriilor interstiţiale.

pulspulspuls

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Că tot încă mai avem salate beof prin frigidere unii dintre noi, iacătă ca să vedeţi cum se mai leagă câteodată maioneza asta nu numai în bucătăriile gospodinelor din Iaşi, dar şi prin laboratoarele politichiei de Bahlui sau din judeţele vecine, conectate la Iaşi! 

Caricatura zilei

va

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.