
Un economist ieșean dă de pământ cu pensiile speciale. „Polonia a avut curaj. Noi ne ascundem reformele sub preș”

Săptămâna asta a început cu vești nu tocmai bune pentru beneficiarii pensii de serviciu, mai cunoscute ca pensii speciale. Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a afirmat luni că România riscă să piardă fonduri importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza neîndeplinirii unor jaloane esențiale, în principal legate de pensiile speciale și numirile din companiile de stat.
Deși se vorbește despre reforme și reglementări care ar urma să pună capăt acestui sistem favorizat, în fapt, pensiile speciale continuă să reprezinte un privilegiu nejustificat pentru anumite persoane, în ciuda unei presiuni tot mai mari din partea societății pentru eliminarea lor.
Magistratul cu cea mai mare pensie din Iași: 40.500 lei lunar, net!
În județul Iași, potrivit datelor furnizate de Casa Județeană de Pensii (CJP) Iași, există cel puțin 365 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, unele ajungând la valori impresionante. Cea mai mare pensie brută este de aproape 50.000 lei pe lună (aproximativ 10.100 euro), iar beneficiarul, un fost magistrat ieșean, primește net aproximativ 40.500 lei lunar (aproape 8.200 euro).
Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Conform datelor oficiale, cele mai mari cinci pensii speciale aflate în plată în ianuarie 2025 sunt:
- 49.628 lei brut / 40.502 lei net
- 48.874 lei brut / 39.899 lei net
- 43.381 lei brut / 35.947 lei net
- 38.162 lei brut / 31.827 lei net
- 37.583 lei brut / 30.866 lei net
Aflăm că aceste pensii sunt stabilite în baza Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care au calitatea de magistrați. Printre acești foşti magistraţi din Iaşi se află și Tudorel Toader, fostul rector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Gheorghe Șuhan, fost procuror DNA (PNA), dar și Mona Pivniceru, fostă judecătoare CCR.
Ce spun economiștii ieșeni
Economistul Dan Chirleșan, profesor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA) din Iași, accentuează necesitatea unor reforme reale și curajoase, care să elimine inechitățile și să echilibreze povara fiscală.

Economistul Dan Chirleșan, profesor FEAA
El consideră că statul român ar trebui să se inspire din modelul polonez, care, după Revoluție, a adoptat măsuri dure, dar necesare, prin tăierea cheltuielilor inutile. Reformele realizate în Polonia au condus la o economie orientată spre producție și exporturi, în contrast cu modelul românesc, bazat pe consum din importuri, spune Dan Chirleșan.
Economistul avertizează că România are cel mai mare nivel de vulnerabilitate financiară din Uniunea Europeană, o inflație record și un stat supradimensionat. De fiecare dată, echilibrul fiscal este realizat pe spatele categoriilor vulnerabile, ceea ce afectează nivelul de trai al populației.
Economistul ieșean atrage atenția că PNRR nu este doar o sursă de fonduri europene, ci și un instrument de disciplină politică, care condiționează finanțarea de implementarea unor reforme structurale esențiale.
„Dacă se va face ceva în privința pensiilor speciale ? Vă spun doar ce mi-aș dori să se întâmple. Ceea ce o să se întâmple, însă, depinde de voința politică. Deciziile sunt luate, de fapt, în parlament, iar un parlament fragil, cum este cel actual, este și foarte vulnerabil. Avem cea mai mare vulnerabilitate financiară din rândul țărilor UE. (…) Dacă ne comparăm cu țări din vestul continentului, acolo inflația este temperată, pentru că reformele macroeconomice au fost făcute la timpul lor, la noi aceste reforme sunt doar ascunse sub preș și amânate. Și nu o să le putem face niciodată în momentele de beatitudine sau ciclu de consum aflat pe plus. Atunci când noi avem creștere economică, dăm la toată lumea, iar la final când vine factura la plată anumite categorii sociale plătesc, altele se eschivează, se ascund și nu plătesc. Dacă aceste măsuri ar afecta și pe cei cu pensii speciale, nu pot spune că m-aș bucura, dar mi-aș dori o politică fiscală echilibrată”, spune Chirleșan.
Dan Chirleșan: Reforma trebuie să atingă și sinecurile, nu doar categoriile vulnerabile
Acesta spune că ceea ce au primit pe nemerit – doar din cauza presiunilor legislative din anii de „beatitudine” economică – ar trebui reconsiderat și că povara datoriilor trebuie suportată de toată lumea.
„De fiecare dată, echilibrul este realizat pe spatele categoriilor vulnerabile, prin creșterea prețurilor la produse agricole, energie și altele, ceea ce duce la scăderea nivelului de trai”, atrage atenția profesorul universitar.
Chirleșan spune că, de la momentul conceperii, PNRR nu a fost doar un program de alocare a fondurilor, ci unul de disciplină politică, care condiționează finanțarea de realizarea unor reforme structurale, astfel încât statele să nu mai fie vulnerabile, așa cum s-a dovedit a fi România.
Lecția poloneză: Reformele care au pus bazele unei economii solide
„Un exemplu pozitiv este modelul polonez de după Revoluție, când guvernul lui Tadeusz Mazowiecki și-a asumat reformele radicale și a eliminat sinecurile, inclusiv prin privatizarea în masă a fostelor întreprinderi comuniste. Statul a fost lăsat să se ocupe de funcțiile sale esențiale, iar reformele au fost conduse de Leszek Balcerowicz, ministrul de Finanțe de atunci, căruia Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» din Iași i-a acordat și titlul de Doctor Honoris Causa. Această modestie a liderilor polonezi contrastează puternic cu realitatea de la noi”, este de părere economistul ieșean.
Acesta spune că Polonia a trecut atunci printr-o reformă radicală: au făcut privatizări masive, au eliminat sinecurile, au tăiat în carne vie și au pus statul pe baze sănătoase. Costul acestor măsuri a fost unul social și politic: Mazowiecki și echipa sa au pierdut alegerile imediat după reforme.
„Însă, după patru ani, au revenit la putere, continuând să guverneze cu respect pentru statul de drept”, explică Chirleșan.
Economistul mai spune că datorită acestor măsuri, Polonia a intrat înaintea noastră în UE și NATO și a reușit să dezvolte un model economic solid, bazat pe producție internă și export. Spre deosebire de noi, care ne concentrăm pe consum din import, Polonia a devenit un exemplu de utilizare eficientă a fondurilor europene și de dezvoltare economică sustenabilă.
„Avem un stat obez, supradimensionat, iar toate aceste probleme trebuie rectificate. Fondurile europene reprezintă o sursă vitală de finanțare, iar dacă nu mai primim bani de la UE, va trebui să îi producem intern. Dar de unde?”, se întreabă profesorul Chirleșan.
Reforma pensiilor speciale dă bine tare pe hârtii
Reforma pensiilor speciale este prevăzută și în Planul bugetar – structural național pe termen mediu 2025 – 2031 și vizează recalibrarea sistemului de pensii, simplificarea acestuia și plafonarea pensiilor speciale la venitul obținut în perioada de contribuție. Măsurile includ și interzicerea creării de noi categorii de pensii speciale și reducerea discrepanțelor între pensiile speciale și cele publice, ceea ce ar trebui să aducă un echilibru fiscal și să contribuie la sustenabilitatea sistemului pe termen lung.
Publicitate și alte recomandări video