Un elefant şi un călăreţ în căutarea unui drum
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Un elefant şi un călăreţ în căutarea unui drum

GALERIE
Cristina Danilov
  • Cristina Danilov
- +

Oamenii se schimbă atunci când inimile lor se desfac şi minţile lor se deschid, spun terapeuţii. Dualitatea noastră mentală este firească, Supraegoul conştient al lui Freud şi Egoul idealist, imaginea lui Platon, mai precis a vizitiului şi a carului la care sunt înhămaţi doi cai buni, în cazul zeilor, sau un cal bun şi un cal rău, în cazul oamenilor, în temeiul mitului despre ontologie, sunt doar două ipostaze ale dualităţii sistem reflexiv-sistem emoţional care ne patronează existenţa.

În acelaşi spirit al dualităţii a apărut recent şi lucrarea care face subiectul scrierii de azi, The Happiness Hypothesis (Iluzia Fericirii) a psihologului american Johnatan Haidt. Haidt metamorfozează latura noastră emoţională în imaginea unui Elefant şi cea raţională în imaginea unui Călăreţ. Povestea vine să ne spună că în creier, de fapt, funcţionează două sisteme total opuse şi independente, Elefantul şi Călăreţul. Este esenţial să înţelegem cum funcţionează aceste două entităţi, cum interacţionează şi care sunt posibilele rezultate ale acestor interacţiuni. Iar metafora Elefantului şi Călăreţului ne poate ajuta să avem o înţelegere mai uşoară şi mai intuitivă a ceea ce suntem şi a ceea ce realizăm. Cocoţat pe Elefant (latura emoţională), Călăreţul (latura raţională) pare că stăpâneşte mereu direcţia şi controlul însă e înşelător, nu doar pentru că spre deosebire de Elefant este mic ca vârstă (doar 150 milioane de ani, căci vorbim despre neocortex!), dar şi când nu ajung la pace în privinţa direcţiei pe care trebuie să meagă împreună, Călăreţul este învins.  

Produsul sistemelor limbic şi reptilian, Elefantul, cu o vârstă, deci, de vreo 250 de milioane de ani, mai bătrân decât Călăreţul, e specialist în supravieţuire. Ce nu îi este familiar, este primejdios, este un atac la supravieţuirea lui. În trecutul nostru evolutiv, noutatea a însemnat pericol, astfel că şi în prezent tot ce e nou, de exemplu interfaţa unei aplicaţii, apartamentul pe care l-am achiziţionat, toate acestea sunt de neînţeles şi primejdioase pentru Elefant. El merge mereu pe cărări bătătorite, rigide, aţi întâlnit probabil persoane care nu s-ar muta din apartamentul unde trăiesc strâmtoraţi doar pentru că au la 10 m de el o banală piaţă, sau care n-ar înlocui, nici măcar din pură curiozitate, mâncarea de cartofi cu o delicatesă orientală pentru că nu ştiu dacă nu cumva asta i-ar produce indigestia. La aceştia sigur Călăreţul a căzut de pe Elefant...

Când eforturile noastre de a schimba ceva din viaţă eşuează, vina o poartă Elefantul pentru că el nu e strateg, nu gândeşte pe termen lung acţiunile, pentru el acum şi aici este cel mai important. Învaţă prin experienţă repetată, durere, recompensă. Dragostea, empatia, compasiunea, bucuria de a trăi clipa, toate sunt ale lui. Nu e deschis la nou aşa cum este Călareţul decât atunci când vrea să nu ne fie rău, dacă vede ceva bun pentru supravieţuirea sa, comandă eliberarea neurotransmiţătorilor fericirii, deci se duce înainte. Călăreţul, însă, gândeşte excesiv lucrurile. Le analizează, nu vrea o singură poveste care să-i definească realitatea. Trăind viaţa prin ochii Călăreţului, trăim cu mai puţină ură, cu mai puţină furie pe cei din jur, mai detaşat de intrigi. Neocortexul e partea care deţine discernământul, informaţia pozitivă, deschiderea spre nou. Hai să plecăm într-o excursie cu cortul, spune Călăreţul, mă gândesc ce salată exotică să pregătesc pentru masa de duminică etc. Ai un job nou, o nouă activitate care ţi se pare dificilă, totul e bazat pe atenţie şi stres, deci e solicitat Călăreţul. Cu timpul te obişnuieşti cu jobul, devine automatism, rutină, deci e solicitat Elefantul.

Şi, revenind, ce zice Haidt că e fericirea, la urma urmei? Un coctail în care 50 la sută e geneticul, 40 la sută alegerea şi 10 la sută circumstanţele. Cele 40 la sută le reprezintă Călăreţul. Cum îl determinăm să fie activ ca să ţină în frâu rigidul Elefant? Prin mişcare fizică şi psihică, conversaţii lejere înainte de culcare, socializare, relaţii şi persoane pozitive în jur, voie bună. Când simţi că dispare luciditatea la o persoană schimbă focusul pe task, de pe „a avea doar eu dreptate” şi de „a-l convinge de adevărul meu” pe celălalt, prin a calma partea din creierul lui care e fixat pe supravieţuire, deci care e parte agresivă. Ia pauză de la stimulul care a declanşat totul. Meditează, reglează-ţi pulsul prin respiraţie, ieşi din încăpere şi numără până la 10 şi apoi întoarce-te, degajat, la Călăreţ.

Modelele de schimbare a comportamentelor sunt posibile în trei etape: direcţionarea Călăreţului, motivarea Elefantului şi trasarea Drumului. Când schimbarea reuşeşte, se întâmplă pentru că Elefantul, Călăreţul şi Drumul s-au pus de acord şi se susţin reciproc.

Cristina Danilov este psiholog

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Avem selecţioner!

Nicolae GRECU

Avem selecţioner!

Dinspre conclavul de la „Casa Fotbalului” se iţesc dâre de fum alb, numai că cine e alesul rămâne un mister.

Filmuletul zilei

opinii

Seimeni (XVI). Instaurarea regimului comunist: colhozul, geaceul, ceapeul (4)

Eugen MUNTEANU

Seimeni (XVI). Instaurarea regimului comunist: colhozul, geaceul, ceapeul (4)

Autorul prezintă în continuare procesul rapid de dispariţie a ţărănimii prin colectivizarea comunistă a agriculturii, aşa cum l‑a perceput în propria copilărie.

Din bucătăria rugăciunii

pr. Constantin STURZU

Din bucătăria rugăciunii

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a consacrat 2022 ca fiind "Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului” şi "Anul comemorativ al sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigore Palama şi Paisie de la Neamţ”. De fapt, şi când vorbim despre sfinţii isihaşti, tot despre rugăciune vorbim. Adică despre ceea ce ne orientează spre Dumnezeu.

Economia, ştiinţă sau pseudoştiinţă?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Economia, ştiinţă sau pseudoştiinţă?

„Când teoria matematică este arbitrul suprem al adevărului, devine dificil să vedem diferenţa dintre ştiinţă şi pseudoştiinţă. Rezultatul sunt oameni precum judecătorul din procesul lui Evangeline Adams sau Fiul Raiului din China antică, care au încredere în exactitatea matematică a teoriilor fără a lua în considerare performanţele lor - care confundă matematica cu ştiinţa, raţionalitatea cu realitatea.” (Levinovitz, 2016)

pulspulspuls

Atenţiune, atenţiune! Ta-ra-ram, ta-ra-ram: iaca noua împărţeală a dregătoriilor moldave!

Atenţiune, atenţiune! Ta-ra-ram, ta-ra-ram: iaca noua împărţeală a dregătoriilor moldave!

Veşti noi pe astăzi, stimaţi telespectatori, multe “bombă”, despre noua împărţeală de posturi de şefi regionali din Moldova, la instituţiunile ce au sediul, multe din ele, taman la Iaşi. 

Caricatura zilei

Fără certificat verde în UK

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X