Caută 
Un elev din zece nu a identificat un nume și o lună a anului în text, la simularea Evaluării Naționale. „Mi se pare incredibil. Efectul rețelelor sociale”
5 MIN
Aproape 36% dintre elevii de clasa a VIII-a din România care au participat la simularea Evaluării Naționale 2025 la Limba și literatura română nu au reușit să obțină notă de trecere. Mai grav, rezultatele simulării organizate de Ministerul Educației și Cercetării în luna martie arată că, la nivel național, există 3.000 de lucrări notate între 1 și 1,99.
Aceasta în ciuda faptului că un punct era acordat din oficiu, iar alte 1,4 puncte puteau fi obținute doar prin rezolvarea integrală a primelor cinci exerciții, bazate pe lectura și înțelegerea textelor pentru identificarea răspunsurilor corecte.
Analizând prima parte a subiectului I de la simularea Evaluării Naționale, am găsit cinci exerciții ce s-au bazat exclusiv pe informații din cele două texte suport, însă care le-au pus probleme unor elevi. Participanții la simulare trebuiau doar să citească fragmentele date, să fie atenți la ce le cere exercițiul și să caute răspunsul în texte. Potrivit analizei ratei de răspuns pe itemi, realizată de Ministerul Educației și Cercetării, pentru cel puțin 6.000 de elevi din 161.883 care au susținut simularea și aceste exerciții banale au fost, de fapt, prea grele.
Profesorii de Limba română spun că este îngrijorător și că aceste rezultate reflectă nu doar lipsa de atenție a elevilor, ci și probleme legate de obiceiurile de lectură și de modul în care aceștia procesează informațiile.
7.600 elevi de clasa a VIII-a nu au găsit în text luna februarie
La aproximativ 1 din 10 elevi de clasa a VIII-a (9,43% dintre participanți) au întâmpinat probleme la primul exercițiu de la subiectul I, care pare a fi și cel mai banal dintre toate. Itemul a presupus completarea spațiilor punctate cu informații din textul dat, respectiv cu prenumele și numele unei persoane și cu luna în care s-a desfășurat acțiunea.
Răspunsurile („Alexandru Frusina” și „februarie”) se găseau în primele trei rânduri ale textului dat, însă aproximativ 7.592 (4,69%) de elevi din țară au primit punctaj zero, iar aproximativ 7.673 (4,74%) au primit punctaj parțial la această cerință.
„Problema este capacitatea elevului de a se orienta pe un text mai amplu și de a identifica exact acea informație pe care trebuie să o transcrie. Cred că se pune problema de atenție, dar și de capacitatea elevului de a identifica informații esențiale dintr-un text”, a declarat Anca-Narcisa Adochiei, profesoară de Limba și literatura română la Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, pentru „Ziarul de Iași”.
Alți profesori spun că tocmai acest tip de exercițiu este dat pentru a oferi tuturor elevilor posibilitatea de a scrie și de a lua punctaj de trecere. Problema este că, potrivit Serinellei Zara, profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași, astfel de lipsuri există și la clasa a XII-a.
„La clasa a VIII-a, exercițiile acestea sunt de așa manieră formulate încât nu poți să nu scrii. Înțeleg să faci o eroare, dar nu să nu completezi deloc. E clar că sunt probleme, dar după părerea mea nu sunt atât de multe ca la clasa a XII-a. Subiectele acestea sunt făcute încât să fie luată într-o manieră destul de lejeră o notă de trecere. Mi se pare incredibil să nu poți da niște răspunsuri la astfel de exerciții, decât dacă nu ai trecut deloc pe la școală, dacă nu ai citit mai mult de două rânduri în viața, dacă nimeni nu te-a pus să spui ceea ce ai citit și ai înțeles”, a explicat Serinella Zara.
„Este un efect al generației rețelelor de socializare”
Au urmat trei întrebări grilă care le-au pus probleme unor elevi, deși răspunsurile la acestea trebuiau identificate tot în textele date. De exemplu, la itemul numărul 2, unde au avut de încercuit litera care indica județul de unde provenea o persoană amintită în text, 5.989 de elevi din 161.883, adică 3,70%, nu au fost punctați. Răspunsul se găsea, însă, în al cincilea rând din text.
La cea de-a doua grilă, care le-a cerut să încercuiască răspunsul ce arată din ce își dorea „tânărul apicultor să obțină miere”, lucrurile arată și mai rău. Aproximativ 1 din 10 copii (9,47%) au obținut punctaj zero la această întrebare, fără a reuși să identifice răspunsul „salcâm”.
La a treia grilă, doar 92,64% dintre elevii de clasa a VIII-a au răspuns corect, fiindcă 7,36% dintre participanți nu au identificat răspunsul corect în poezia lui Lucian Blaga.
„S-au ferit de poezie și au dat doar o grilă din ea, știind că e mai greu de identificat, și au dat două grile din al doilea text. Al doilea text a fost dens, amplu, avea foarte multe informații, evident că necesita atenție, să se uiți de două-trei ori. Nu ai voie să spui ceea ce crezi tu la astfel de exerciții, trebuie să te uiți în text și să verifici”, a transmis Serinella Zara.
Cadrele didactice contactate de „Ziarul de Iași” nu pun aceste greșeli neapărat în categoria analfabetismului funcțional, explicând că poate fi vorba despre un deficit de atenție sau despre incapacitatea de concentrare asupra detaliilor. Există și posibilitatea ca unii elevi, știind că este doar o simulare, să fi ales un răspuns aleatoriu, fără să îi intereseze nota finală.
„Este un efect al generației rețelelor de socializare cu atenția fragmentată și cu o capacitate redusă de a da atenție detaliilor. Răspunsul trebuia verificat de fiecare dată cu textul. Cred că ei au făcut doar o lectură superficială a textului, iar apoi au răspuns din amintiri. Nu știu dacă s-au dus din nou la text pentru a verifica dacă răspunsul coincide cu informația fragmentul dat”, a menționat Anca-Narcisa Adochiei.
Exerciții simple, dar care necesită atenție din partea elevilor
Profesoara Carmen Călugăru, de la Școala Gimnazială „Ion Simionescu” din Iași, coordonatoare a Centrului pentru Peformanță „Simionescu”, la disciplina Limba română, a explicat că există câteva sfaturi de care orice elev ar trebui să țină cont în cazul acestor itemi de la subiectul I. Lectura de cel puțin două ori a textului, citirea cu atenție a fiecărei cerințe și întoarcerea la text pentru verificare se numără printre sfaturile enumerate de cadrul didactic.
„Elevii au de foarte multe ori tendința de a realiza o lectură superficială a subiectelor de examen, acest lucru fiind, uneori, și o consecință a modului șablonizat de concepere a itemilor, care lasă prea puțin loc pentru variații. Cu siguranță statisticile trimit și către situații în care se poate vorbi de analfabetism funcțional, însă sunt cazuri concrete în care motivul este lectura insuficientă a textului, faptul că elevul se pierde în detalii și nu poate da o formă coerentă ideilor extrase, nu le poate sintetiza sub forma unui răspuns”, a declarat Carmen Călugăru.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
