vineri, 29.03.2024
Proiectul politic asumat de Schuman este, totodată, imposibil de înţeles dacă îl limităm la integrarea propulsată de logica pur tehnocratică. În spatele cuvintelor sobre - pentru că trebuie să fie aprobate de politcieni şi de public - stă viziunea despre o Europă caracterizată de dreptate socială şi armonie, concepte cheie în vocabularul creştin-democrat.
„E un german, un german bun, dar un german”, a spus cândva despre Robert Schuman unul dintre marii adversari ai iniţiativelor de integrare europeană lansate la începutul anilor ’50 de elitele politice ale celei de a Patra Republici franceze - este vorba de Charles de Gaulle. Peste doar câţiva ani, revenit la putere ca fondator al celei de a Cincea Republici, de Gaulle reorientat, pentru o vreme, proiectul european înspre o dimensiune bazată pe cooperarea între guverne, fără concesii majore în privinţa suveranităţii naţionale. La şapte decenii de la începutul aventurii pe care o numim, astăzi, Uniunea Europeană, putem spune că ea se apropie mai mult de ceea ce îşi închipuia şi îşi dorea Schuman.
Despre limba maternă a lui Schuman (luxemburgheza), naţionalitatea dobândită prin naştere (cea germană) şi, în fine, opţiunea de maturitate (cetăţenia franceză) am amintit în prima parte a acestui text. Important este că Schuman s-a dovedit un bun european. Şi probabil că la aceasta a contribuit mult viziunea sa filosofică şi doctrinară, puternic influenţată de catolicismul politic interbelic şi de noua creştin-democraţie ce se configura în primii ani de după sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Dar, pentru a putea părăsi comparaţia cu de Gaulle, ar merita introdus în discuţie un al treilea protagonist: cancelarul vest-german Konrad Adenauer. Cu de Gaulle, după 1959, Adenauer a colaborat (e drept, foarte strâns) doar din postura de şef de guvern. Cu Schuman, care a fost prim-ministru şi ministru de Externe în multiple cabinete, Adenauer (care în epocă deţinea şi portofoliul Externelor) a colaborat atât instituţional, cât şi în cadrul unei reţele de organizaţii extrem de dense ce reuneau nenumăraţi politicieni, militanţi şi intelectuali publici - în mare majoritate, catolici - din multe ţări vest-europene.
Concret, Schuman nu avea niciun motiv să se teamă că Adenauer nu va reacţiona în timp util la scrisoarea sa din 7 mai, în care enunţa ideile-cheie din Plan. Cancelarul german avea să-i răspundă pozitiv chiar a doua zi, pe 8 mai, ceea ce i-a permis lui Schuman să-şi introducă propunerea pe ordinea de zi a şedinţei de cabinet din 9 mai. Motivul este acela că Schuman cunoştea foarte bine părerea lui Adenauer despre integrarea economică, promovată ca soluţie la problemele de securitate. Încă din epoca interbelică (1932), la un congres al Secretariatului Internaţional al Partidelor Democratice de Inspiraţie Creştină (SIPDIC), prezidat chiar de Adenauer, se adoptase o rezoluţie în care ideea unei comunităţi economice europene era prezentată ca o soluţie la problemele de securitate. După război, tot în cadrul mişcării creştin-democrate, Adenauer îşi face cunoscută poziţia favorabilă faţă de integrarea producţiei franco-germane de oţel şi cărbune. Robert Schuman, la rândul său implicat în aceste organizaţii şi iniţiative, nu are de ce să se teamă, cât timp Adenauer îşi controlează ferm majoritatea parlamentară.
Catolic conservator, reverent faţă de îndrumările Sfântului Scaun, Robert Schuman nu a fost un democrat doctrinar. Dar, asemenea altor intelectuali creştini din epocă, a fost influenţat de încercările lui Jacques Maritain de a face din creştinism temelia morală a unei noi democraţii, care să şteargă urmele fascismului şi nazismului, în Europa. Fără a putea intra aici în detalii, se poate afirma că Schuman a experimentat o tranziţie specifică tuturor celor care, dată fiind experienţa lor de viaţă, au făcut trecerea de la catolicismul politic interbelic, doctrină ce îşi propunea să ofere o a treia cale între liberalismul individualist şi socialism, la creştin-democraţia postbelică, autodefinită ca pavăză a Europei occidentale împotriva comunismului şi a ameninţării sovietice.
Proiectul politic asumat de Schuman este, totodată, imposibil de înţeles dacă îl limităm la integrarea propulsată de logica pur tehnocratică. În spatele cuvintelor sobre - pentru că trebuie să fie aprobate de politcieni şi de public - stă viziunea despre o Europă caracterizată de dreptate socială şi armonie, concepte cheie în vocabularul creştin-democrat. Este, pentru a folosi un cuvânt mai vechi, pe care catolicismul politic german şi-l asumă, dându-i o nouă semnificaţie, o viziune asupra Europei ca Abendland („Apus”): o Europă creştină, distinctă de celelalte spaţii politice şi culturale ale globului şi, frecvent, ameninţată de acolo; o Europă caracterizată de solidaritate organică şi, prin aceasta, capabilă să radieze civilizaţie.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Administratora unui bloc din București a fost înjunghiată mortal de un vecin
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |