Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Un expert ieșean explică de ce au scăzut râurile și lacurile din județ la niveluri istorice. De ce ploaia de acum nu este suficientă

GALERIE
explicatti, scadere debit, rauri
  • explicatti, scadere debit, rauri
- +

„Nu doar seceta de anul acesta e vinovată, ci perioada secetoasă din ultimii 20 de ani”

 

Spre deosebire de momentele de secetă din vară sau din anii trecuţi, fenomenul de anul acesta a ajuns în atenţia oamenilor mai acut fiindcă din ce în ce mai mulţi au fost afectaţi: nivelurile lacurilor şi debitele râurilor au scăzut la cote nemaiîntâlnite în această generaţie, apa a fost raţionalizată, iar unele fântâni din Iaşi au secat după 100 de ani. „Ziarul de Iaşi” a discutat cu specialistul Ionuţ Minea, conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Geografie şi Geologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC) şi director la Staţiunea de Cercetări Fizico-Geografice şi de Monitorizare a Calităţii Mediului – Mădârjac, judeţul Iaşi. Acesta a explicat că nivelurile şi debitele scăzute din această perioadă nu sunt o reflecţie a secetei din vara anului 2022, ci o consecinţă a unei secete prelungite, de aproape 20 de ani, întreruptă de unii ani mai ploioşi, care a dus la o scădere foarte mare a nivelului apei din pânza freatică.

Trei factori majori: secetă toamna trecută, fără zăpadă iarna, precipitaţii puţine primăvară

Conf.dr. Ionuţ Minea coordonează un proiect de cercetare din 2020 pe tema vulnerabilităţii resurselor de apă din subteran, în contextul schimbărilor climatice regionale la nivelul Podişului Moldovei. Echipa de cercetători realizează măsurători la nivelul pânzei freatice din Podişul Moldovei, având 143 de puncte de observaţii–fântâni, pe care le monitorizează constant de doi ani. Concluziile nu sunt îmbucurătoare.

„În toamna anului trecut, în septembrie-octombrie, a fost o secetă la fel de puternică, dar nu s-a reflectat din punct de vedere social şi economic pentru că deja recoltele erau luate, iar problematica agricolă-economică a fost rezolvată. Însă încă de atunci am constatat că nivelul apei era deja foarte, foarte scăzut. Apoi, am avut o iarnă destul de secetoasă, cu cantităţi reduse de precipitaţii sub formă de zăpadă, care nu s-au mai infiltrat în subteran. Iar în prima parte a acestui an, pentru staţiile meteo din Iaşi, Botoşani sau Galaţi, a căzut doar 30-50% din cantitatea de precipitaţii care cădea în mod normal în această perioadă. Am avut 100 – 140 de litri / metru pătrat, faţă de 250 – 300 de litri / metru pătrat, cât era normal”, a declarat conf.dr. Ionuţ Minea pentru „Ziarul de Iaşi”.

Aceşti trei factori: seceta din toamnă, zăpada puţină de peste iarnă şi ploile slabe din primăvară au generat această secetă „foarte vizibilă”. Vizibilă prin faptul că scăderea debitelor râurilor şi a nivelului apelor din lacurile de acumulare a dus inclusiv la raţionalizarea apei în foarte multe localităţi din judeţul Iaşi, dar situaţia se regăseşte replicată în aceea formă în toată Moldova sau în alte regiuni din ţară. În momentul de faţă, conform site-ului ApaVital, există 20 de comune din judeţ care primesc apă raţionalizat. Spre exemplu, în comuna Tătăruşi, până pe 19 septembrie, se furnizează apă doar între ora 06.00 şi 18.00, în timp ce în Lespezi, în acelaşi interval, se „deschid robinetele” doar după ora 16.00, peste noapte, până la ora 08.00.

De 20 de ani suntem într-o secetă continuă

Conf.dr. Ionuţ Minea spune că trecem, de fapt, printr-o secetă prelungită de 20 ani, întreruptă de câţiva ani în care a plouat cât a trebuit. A fost secetă în 2000, 2007, 2012, 2015, 2018 şi 2020, spune profesorul, cu frecvenţă din ce în ce mai ridicată, doar că seceta apărea de regulă spre sfârşitul verii, începutul toamnei. Anul acesta a început de la finalul primăverii, iar efectele sunt vizibile, astfel, şi în alte domenii decât agricultura.

Iar scăderea nivelului râurilor a fost dată şi de încercarea de a păstra, în lacurile de acumulare, cât mai multă apă. „Lacurile de acumulare au rol multiplu: regularizarea debitelor râurilor, atenuarea undelor în caz de viitură, utilizarea apei din mai multe puncte de vedere, de la irigaţii, turism, agrement, inclusiv cercetare ştiinţifică. Preluarea volumelor de apă, excedentare în sezonul rece, când sunt mai multe precipitaţii şi evaporaţia este mai scăzută, ajută la utilizarea lor în sezonul cald, când e nevoie mai mare. Este un mecanism reglementat de specialişti hidrologi, an de an sunt calcule legate de câtă apă trebuie să fie păstrată în lacuri şi câtă este lăsată să curgă în aval. Doar că anul acesta nu prea am avut la ce da drumul”, a explicat conf.dr. Ionuţ Minea.

A mai existat o situaţie în oglindă, spune profesorul, în 2007, când seceta puternică din iulie-august a fost compensată parţial de precipitaţii abundente, care au inclus viituri şi inundaţii, în perioada 5-7 septembrie. Dar atunci seceta nu a fost la fel de extinsă, ci doar în partea de Est a ţării. Acum, vizibilitatea este mare, începând inclusiv cu debitul extrem de scăzut al Dunării, la niveluri record. Profesorul spune că explicaţia este simplă – pe cursurile afluenţilor multipli ai Dunării au fost create lacuri de acumulare de-a lungul anilor, iar managerii lor au păstrat un volum de apă la adăpost în contextul secetei. Iar scăderea Dunării se vede cu precădere în România, fiind consecinţa unor acţiuni similare de păstrarea nivelurilor în lacurile de acumulare atât în ţară, cât şi în străinătate.

Au secat fântâni care n-au mai secat de 100 de ani

Conf.dr. Ionuţ Minea spune că nivelul râurilor este compensat şi de apa aflată în subteran. În situaţii de secetă mai pronunţată, cum este în această perioadă, sunt unele râuri al căror debit e asigurat de peste 50% din alimentarea subterană. Asta se întâmplă şi cu râul Bahluieţ, spre exemplu, conform cercetărilor făcute la Staţia Hidrometrică Târgu Frumos. Ca această situaţie să se menţină, trebuie precipitaţii toamna, apa să se infiltreze în sol, o iarnă cu zăpadă care să se topească şi să alimenteze şi mai mult rezervoarele subterane, dar abia în primăvară vom vedea rezultatele pozitive ale unor astfel de ploi.

„E necesar să plouă în această toamnă, dar nu de viituri avem nevoie. O ploaie molcomă, mocăneşte cum se spune, trebuie cantităţi mari de precipitaţii, 20 – 30 de litri pe metru pătrat, dar în interval mare de timp, nu în jumătate de oră. În câteva ore sau chiar o zi întreagă. Atunci, apa se va infiltra, încet, în substrat. De aceea sunt probleme acum pentru cei cu fântâni – pentru ei, situaţia s-ar putea să se agraveze în perioada următoare”, a explicat conf.dr. Ionuţ Minea.

Chiar dacă plouă, nivelurile din fântâni se vor regla abia la primăvară

Persoanele ale căror gospodării depind de fântâni vor avea probleme cu alimentarea cu apă chiar dacă zilele următoare plouă, fiindcă a scăzut foarte mult apa la nivelul pânzei freatice. Iar consumul nu este raţionalizat, spune specialistul ieşean: oamenii pompează cât de multă apă pot, mai ales ca să o folosească în agricultură, iar apa nu se mai regenerează la fel de repede şi la fel de multă.

„Dacă ne uităm la Cepleniţa, vedem că au secat fântâni care nu au mai secat de 100 de ani. Este clar că efectul scăderii pânzei freatice nu este de scurtă durată: vine din trecut, din mai multe perioade secetoase care s-au acumulat în ultimii 20 de ani, şi ne va crea multe probleme. Va trebui să ne adaptăm, inclusiv în agricultură, prin soiuri mai rezistente la secetă. Iar lucrurile vor arăta bine poate în primăvară, dacă plouă bine în această toamnă şi dacă vom avea zăpadă la iarnă”, a completat conf.dr. Ionuţ Minea.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri