Un foarte posibil recul al IT-ului în România în 2024

În cazul marilor aglomeraţii urbane, situaţia e următoarea: Bucureştiul (cu judeţul Ilfov) a înregistrat un mic recul, având în 2023 80,7 mii de salariaţi (82,6 mii în 2022); Clujul a avut o evoluţie modestă, de la 27,1 mii, la 27,9 mii, Timişoara a crescut de la 17,5 mii, la 20,3 mii salariaţi, iar Braşovul, de la 5,9 mii, la 6,5 mii. Reamintesc şi valorile Iaşului, ce a înregistrat o creştere modestă, de la 15,7 mii – în 2022, la ceva peste 15,9 mii – în 2023.

Aceste 5 oraşe adună aproape 86% din numărul total de salariaţi IT la nivelul României. Din perspectiva localizării, aceste domenii rămân printre cele mai dependente de ecosistemul economic al marelui oraş. Oraşele de pe eşaloanele inferioare au înregistrat chiar un mic recul al numărului de salariaţi, de la 25,8 mii salariaţi – în 2022, la 25,2 mii, în 2023.

Din media economică am aflat că în intervalul 2023-2024 Endava a pierdut peste 1000 de salariaţi, afectat fiind nu numai Clujul, unde se află sediul social al firmei, ci şi numeroasele puncte de lucru ale companiei, inclusiv Iaşul. Alte câteva zeci de firme de mari dimensiuni din Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi şi Braşov repliindu-se cu zeci sau chiar cu sute de salariaţi. Astfel, 2024 se anunţă a fi un an al stagnării acestor domenii.

Să trecem în revistă şi câteva dintre principalele cauze ale încetinirii creşterii domeniilor IT în intervalul 2022-2023 şi ale stagnării sau ale posibilei replieri din 2024 şi din anul curent:

1. criza forţei de muncă din domeniile IT din anii anteriori e foarte posibil să fi declanşat formarea unor veritabile stocuri de IT-işti de către firmele mari şi mijlocii; acum, par a fi prea mulţi;
2. diminuarea numărului de comenzi, mai ales în zona softului la comandă, e dependentă şi de criza în care a intrat industria germană a automobilelor;
3. de asemenea, foarte multe firme din diverse domenii (bancare, finanţe, automobile etc.) şi-au creat propriile departamente IT, aşa încât presiunea comenzilor asupra firmelor româneşti s-a relaxat mai mult decât se cuvine;
4. la toate acestea se adaugă şi eliminarea completă a facilităţilor fiscale, ce nu mai încurajează nici angajarea tinerilor absolvenţi; eliminarea facilităţilor, coroborată şi cu dimensiunea deja importantă a salariilor în domeniul IT au diminuat avantajele României în contextul global.
5. Pentru intervalul 2022-2023, dezvoltarea Inteligenţei Artificiale (IA) nu a jucat decât un rol minor. Dar în intervalul 2023-2024 şi în anul în curs, având în vedere că s-au creat premisele eficientizarii muncii, şi IA a devenit o cauză a plafonării evoluţiei numărului de salariaţi.
6. În cazul Iaşului mai există o chestiune suplimentară. Câteva mii bune de salariaţi lucrează în puncte de lucru ale unor companii ce au sediul social în alte oraşe româneşti. Şi cum există cumătrii şi aici, probabilitatea ieşenilor de a-şi păstra locul de muncă devine mai mică decât a unui timişorean, clujean sau bucureştean ce lucrează alături de şefi, la sediul social al firmelor.

Cum a evoluat IT-ul în Polonia, care a avut acelaşi context cu România (mai puţin eliminarea facilităţilor)? Conform Krakow IT Market Report 2024, Varşovia a crescut de la 90 de mii de salariaţi (2022), la peste 100 de mii (2023), Cracovia, de la 55 de mii (2022), la peste 60 de mii (2023), Wroclaw, de la 42 de mii (2022), la 45 de mii (2023). Creşteri de câteva mii de salariaţi s-au înregistrat şi în cazul nivelului secundar al centrelor IT poloneze: Gdansk, peste 30 mii de salariaţi (2023), Katowice, aproximativ 34 de mii (2023), Poznan depăşeşte 25 de mii (2023), iar Lodz a în crescut de la 15 mii (2022), la peste 17 mii (2023). Bydgoszcz, Szczecin şi Lublin, următoarele centre din ierarhie, şi-au adăugat câteva sute de salariaţi, având în 2023 între 8 şi 12 mii salariaţi. Creşterea numărului de salariaţi în IT-ul polonez, de la 360 mii de salariaţi, la 400 de mii, nu pare a fi încetinit. Numărul de salariaţii IT din zona outsourcing e de 146 mii de salariaţi, ceea ce reprezintă 32% din totalul salariaţilor. Reducerea faţă de procentajul de 33% din anul 2022 e nesemnificativă. În date absolute a fost vorba despre o creştere. Dar spre deosebire de România, Polonia a „înregimentat” din 2020 şi până în prezent mii de salariaţi ucraineni.

Din păcate nu avem o statistică fiabilă în ceea ce priveşte numărul de IT-işti din outsourcing în România. Dar Romania nu dezvoltă prea multe produse proprii, aşa că IT-ul românesc e dominat de outsourcing şi cost center. Concluzia e că puterea de seducţie a nearshoring-ului şi offshoring-ului a început sa pălească, dar doar în România. Şi asta, într-un context regional european asemănător.

Publicitate și alte recomandări video