IT-ul ieșean: începe regresul? Analiza interesantă a unui cunoscut universitar ieșean

În IT-ul propriu-zis (sectoarele CAEN specifice activităţilor de servicii în tehnologia informaţiei, activităţilor de servicii informatice, editării produselor software şi a jocurilor pe calculator) numărul de salariaţi a crescut de la 3300 de salariaţi în 2015, la peste 15900 în 2023. Ritmul creşterii a fost diferit. În intervalul 2015-2021, creşterea a fost substanţială, atingând valori între 1200 şi 2600 de salariaţi/an. Începând cu ultimele intervale anuale pentru care avem date (2021-2022 şi 2022-2023), creşterea s-a temperat într-o manieră evidentă. Dacă în 2021 Iaşul avea 14600 de salariaţi, în 2022 a ajuns la 15700. În 2023 (ultimul an pentru care avem date), Iaşul nu a ajuns decât la ceva mai mult de 15900 de salariaţi. Deşi nu avem la dispoziţie prea multe date, 2024 pare a fi un an al regresului. Pe listafirme.ro au apărut primele informaţii privind numărul de salariaţi la nivelul centrului social al firmelor. Primele 16 companii cu sediul în Iaşi, toate cu peste 100 de salariaţi, au înregistrat un recul de 217 salariaţi (de la 7827 – în 2023, la 7610 – în 2024). În anul anterior replierea a fost de doar 40 de salariaţi. Precizez că nu toţi salariaţii lucrează în Iaşi, unii dintre aceştia lucrând la punctele de lucru din alte localităţi, aşa cum şi în Iaşi există câteva mii de salariaţi ai unor puncte de lucru ale unor firme cu sediul social în Cluj, Bucureşti, Timişoara, Braşov. La ora actuală, mai multe nu ştim, dar e foarte posibil ca datele TEMPO-INSSE să releve o scădere în 2024 faţă de anul precedent.

Dacă unele decelerări în evoluţia numărului de salariaţi în intervalul 2016-2023 le puteam pune pe seama unui stoc de birouri stagnant, anul 2023 a venit cu livrări de peste 75 mii de mp de birouri, Iaşul având în prezent 340 de mii mp de birouri de clasa A şi B. Cauzele stagnării actuale vor face obiectul unui alt articol.

Stocul de birouri – contextul regional european (T1-2025)

Conform statisticilor publicate în periodicele marilor companii globale de consultanţă şi de brokeraj imobiliar, precum Colliers, Jones Lang LaSalle, Cushman&Wakefield pentru Europa Centrală şi de Est, se remarcă câteva caracteristici spaţiale ale evoluţiei stocului de birouri. Două dintre acestea sunt cele mai importante:

• existenţa un gradient vest-est al evoluţiei pieţei de birouri;
• dimensiunea stocului de birouri teritorializate la nivelul aglomeraţiilor urbane urmăreşte îndeaproape ierarhia urbană şi, în special, pe cea politico-administrativă; din această perspectivă, există o asimetrie evidentă între stocul de birouri din capitalele statelor (care sunt şi oraşele ce asigură primatul sistemelor urbane naţionale) şi polii regionali, care alcătuiesc palierul secundar al sistemele urbane din statele Europei Centrale şi de Est.

Prin corelarea celor două caracteristici principale, stocul de birouri relevă o ierarhie dominată de marile capitale – inserate din ce în ce mai profund în relaţiile economice mondiale. Pe primele 3 locuri se detaşează Viena (11,650 milioane mp), Varşovia şi Atena (ambele cu peste 6 milioane mp). Deşi, în mod tradiţional Austria şi Grecia nu sunt introduse în acest areal, neavând experienţa economiei centralizate, am considerat necesar să utilizăm pieţele office ale celor două capitale ca repere pentru analiza dinamicii office a marilor oraşe. Varşovia (6,280 milioane mp în T1 2025) s-a impus cu o rată de creştere importantă (<5,5 milioane mp la finalul anului 2018), fiind prima capitală est-europeană ce a avut capacitatea să egaleze piaţa office a unei alte capitale de dimensiuni mari, ce nu a avut experienţa economiei centralizate. În plus, suprafeţele anunţate a fi livrate în următorii ani (aproximativ 0,5 milioane mp) demonstrează o nouă dinamică office a capitalei poloneze, după perioada de stagnare determinată de pandemie şi de crizele ce au urmat-o.

Urmează în ierarhia începutului de an 2025: Budapesta (4,426 mil. mp), Praga (3,960 mil.), Bucureşti (3,410 mil.), Sofia (2,500 mil.), Bratislava (2,05 mil.), Kiev (1,9 mil. – la debutul războiului), Zagreb (1,575 mil.), Ljubljana (651 mii mp în clădiri de clasa A şi B, dintr-un total al stocului de 1,450 mil.), Belgrad (1,150 mil.), Vilnius (1,050 mil.), Tallin (0,870 mil.), Riga (0,61 mil.). Iată că în această ierarhie îşi fac loc şi trei capitale (Bratislava, Tallin şi Ljubljana) a căror dimensiune e mai modestă decât a multor oraşe regionale ale zonei.

Dintre aglomeraţiile urbane regionale ale Europei Centrale şi de Est, doar trei au depăşit 1 mil. mp: Cracovia (1,821), Wroclaw (1,378) şi Trójmiasto/ Gdansk-Gdynia-Sopot (1,053). Urmează în ierarhie: Katowice (întreaga aglomeraţie urbană policentrică – 751 mii mp), Poznan (674 mii) şi Lodz (646 mii), Salonic (Grecia) şi Brno (Republica Cehă), cu stocuri apropiate ca dimensiune (ambele cu peste 600 de mii mp). Ierarhia continuă cu oraşele Cluj (350 mii mp), Iaşi (340 mii – în clădiri de birouri categoria A, B+ şi B, cf. PIN Maps 2025), Plovdiv – Bulgaria (327 mii), Timişoara (peste 300 mii), Varna – Bulgaria (272), Lublin – Polonia (223), Szczecin – Polonia (187), Kaunas (150-175) şi Braşov (152). În Ucraina, menţionăm că Harkov, Liov, Dnipro şi Odesa aveau înaintea declanşării războiului stocuri de birouri cuprinse între 250 şi 400 mii mp.

De ce există o diferenţă atât de mare între capitale şi oraşele secundare? Răspunsul îl găsim în structura clientelei clădirilor de birouri, care este mai complexă în cazul capitalelor. Instituţiile naţionale sau internaţionale (europene, uneori chiar la nivel mondial), dar şi marile companii naţionale închiriază o mare parte din stocul de birouri.

În oraşele secundare, structura stocului de birouri este mult mai simplă. În majoritatea oraşelor regionale, cea mai mare parte a stocului (50-70%) e închiriat de către companii care activează în domeniile IT&Outsourcing. Spre comparaţie, în Viena doar 26% din stocul de birouri e închiriat de companiile din IT şi din domeniile de înaltă tehnologie.

În cazul Iaşului, cea mai mare parte a stocului office e închiriat de companiile ce activează în domeniile IT&Outsourcing – aproximativ 2/3 din stocul de birouri din clasele superioare (A, B+ şi B). Din acest motiv, orice sincopă apărută în livrările de clădiri de birouri a afectat evoluţia acestor domenii. De fapt, avem şi experienţa intervalului T4 2016 – T3 2018, când nu a fost livrată nici o clădire de birouri. Din T4 2018 şi până în 2020, reconversiile unor clădiri industriale (şi nu numai!) în clădiri de birouri au avut un succes teribil pe piaţa office ieşeană. Unele companii mari, precum Continental, Amazon sau Conduent au ajuns să funcţioneze în acest interval în mai multe clădiri. (Pe săptămâna viitoare)

George Țurcănașu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultății de Geografie și Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Publicitate și alte recomandări video