Un fost deputat ieșean cere bani pentru pagubele provocate de o turmă de zimbri. Vrea de 20 de ori mai mult decât i s-a oferit

sâmbătă, 31 august 2024, 03:00
4 MIN
 Un fost deputat ieșean cere bani pentru pagubele provocate de o turmă de zimbri. Vrea de 20 de ori mai mult decât i s-a oferit

Un fost deputat cere despăgubiri pentru daunele produse de zimbri livezii sale. Autoritățile silvice i-au calculat despăgubiri, luând în calcul valoarea puieților și lucrările de întreținere efectuate. Fostul demnitar cere însă de 20 de ori mai mult, raportându-se la recolta pe care i-ar fi putut-o asigura pomii de-a lungul vieții. Tribunalul va trebui să decidă modalitatea corectă de calcul.

Zimbrii au ros scoarța copacilor

În plângerea adresată instanței, fostul deputat PNȚ-CD Traian Rânja a arătat că problema a apărut în decembrie 2022. Rânja văzuse în presă o relatare despre distrugerile produse de zimbri în comuna nemțeană Agapia. Fostul deputat este originar din zonă și deține în Văratec un teren de 0,75 ha pe care l-a plantat ca livadă, cu meri, pruni și cireși. S-a dus la fața locului, unde a constatat că o bună parte dintre pomii fructiferi aflați pe rod fuseseră atacați de animalele care le roseseră scoarța.

Conform legii vânătorii, daunele produse de animalele sălbatice sunt acoperite de stat printr-o procedură stabilită de o hotărâre de guvern adoptată în acest sens. Rânja s-a adresat imediat primăriei comunei Agapia, solicitând întrunirea comisiei specializate. Primăria a fost promptă, iar două zile mai târziu, comisia se deplasa pe strada Codrii de Aramă, pentru a vedea situația. Procesul-verbal întocmit de comisie stabilea că fusese afectată o suprafață de 1.600 mp, cam o cincime din terenul deținut de fostul deputat. Un număr de 56 de copaci fuseseră atacați. Comisia a stabilit un cuantum al despăgubirilor de 50 de lei pentru fiecare pom, respectiv un total de 2.800 de lei.

Suma a fost apreciată ca derizorie de Rânja, acesta adresându-se Administrației Fondului de Mediu cu o contestație. Comisia luase în calcul practic doar costul puieților plantați și al lucrărilor periodice de întreținere a acestora. În contestația sa, fostul deputat aprecia că era de luat în calcul și producția viitoare a livezii. „Copacii ajunseseră în sfârșit la maturitate și intraseră pe rod de vreo trei ani. Practic, mi-au fost compromise veniturile pe următorii 20-30 de ani”, a precizat Rânja. Acesta a dat și un exemplu de mod de calcul al despăgubirilor, înmulțind durata de 20 de ani în care pomii ar fi fost productivi cu 100 kg de mere pentru fiecare pom și un preț de 2 lei pe kilogram. Rezulta o valoare a despăgubirilor de 224.000 de lei.

Despăgubirile stabilite de Garda de mediu sunt de 20 de ori mai mici decât cele cerute

Contestația lui Rânja a fost respinsă. În mai anul trecut, Garda Forestieră Suceava îi răspundea sec că „stabilirea cuantumului despăgubirilor se realizează de către comisie în funcție de cheltuielile efectuate de către persoana păgubită până la data producerii pagubei cu înființarea și întreținerea culturii agricole sau silvice”. Legea nu prevedea luarea în calcul a posibilelor venituri viitoare, ci doar a cheltuielilor deja efectuate. În august anul trecut, Rânja s-a adresat instanței.

În plângerea depusă la Tribunal, fostul deputat reproșa atât cuantumul considerat derizoriu al despăgubirilor, cât și modul în care daunele de 50 lei/pom fuseseră calculate. „Procesul-verbal încheiat de comisia de constatare și evaluare a pagubelor nu menționează nimic cu privire la metodologia folosită în evaluarea pagubelor, valoarea de 50 lei/buc fiind stabilită în mod aleatoriu și nediferențiat pentru toate speciile de pomi fructiferi, fără o bază științifică sau o expertiză de specialitate”, menționa Rânja. Acesta cerea obligarea Ministerului Mediului, prin Garda Forestieră, la repararea pagubei produse de zimbri culturii sale pomicole, fără a pretinde o sumă anume. Abia ulterior, într-o adresă trimisă instanței, Rânja își evalua pretențiile bănești la 56.000 lei, de patru ori mai puțin decât apreciase inițial, dar de 20 de ori mai mult decât i se oferise.

De cealaltă parte, reprezentanții Gărzii Forestiere și-au reluat argumentul referitor la modul de calcul al daunelor. În plus, ei au subliniat că pomii nu fuseseră distruși iremediabil și își puteau reveni. De altfel, nimeni nu-l oprea pe Rânja să planteze alți pomi care ar fi intrat pe rod peste câțiva ani. Prin urmare, nu se putea considera că proprietarul ar fi fost păgubit de recolta pe 20 de ani. „Pagubele au constat în roaderea superficială a scoarței”, menționau oficialii Gărzii Forestiere, însoțind întâmpinarea depusă la dosar cu câteva fotografii ale unor pomi aflați într-o stare destul de bună.

Deși plângerea deputatului a fost depusă încă din august anul trecut, până acum au avut loc doar două termene de judecată a procesului. Următorul se va desfășura marți.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii