Un fost procuror și-a dat în judecată foștii colegi din cauză că nu a primit primă de pensionare

Procurorul s-a trezit că la pensionare nu mai beneficiază de primă, deși aceasta a continuat să fie plătită altor magistrați, precum judecătorii Curții Constituționale.

Indemnizație acordată la data pensionării

Vlad P. a fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătorie până la sfârșitul lui ianuarie 2019, când s-a pensionat. După aproape patru ani, el a chemat în judecată instituția ierarhic superioară, Parchetul de pe lângă Tribunal, dar și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cerând plata unei indemnizații egale cu 7 salarii lunare brute, cu aplicarea actualizării și dobânzii legale penalizatorii. Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor prevedea că magistrații „cu vechime continuă de 20 de ani beneficiază la data pensionării de o indemnizație egală cu 7 indemnizații de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii”.

Procurorul avusese însă ghinion. În contextul crizei economice, Parlamentul adoptase în 2010 o lege „privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar”. Printre altele, aceasta prevedea că nu se mai acordă ajutoare sau indemnizații la ieșirea la pensie, trecerea în rezervă sau retragere. În următorii 12 ani, 10 legi sau ordonanțe de urgență au prelungit succesiv această măsură până ce, în noul statut al magistraților, adoptat în 2022, prima de pensionare nici nu a mai fost pomenită. Indemnizația a continuat să se acorde pentru situațiile în care încetarea raporturilor de muncă survenea în urma decesului magistratului aflat în funcție de cel puțin 20 de ani.

Situația era discriminatorie

În acțiunea sa, Vlad P. a apreciat că situația era discriminatorie față de magistrații eliberați din funcție din alte motive neimputabile în afara pensionării, față de moștenitorii magistraților decedați dar și față de judecătorii Curții Constituționale. Aceștia beneficiază la încheierea mandatului de o indemnizație egală cu șase salarii nete. În cazul acestora, plata primei nu a fost întreruptă niciodată. „Spre comparaţie, Curtea Constituţională a României, după ce a examinat statutul judecătorilor şi procurorilor, respectiv statutul judecătorilor Curţii Constituţionale, reglementate atât la nivel constituţional, cât şi la nivel legal, precum şi conţinutul principiului constituţional al independenţei justiţiei, a constatat că judecătorul constituţional se află într-o situaţie similară sau analoagă cu judecătorul din sistemul instanţelor judecătoreşti. Câtă vreme CCR reţine, sub aspectul dreptului la pensie de serviciu, că statutul judecătorilor constituţionali reclamă acelaşi tratament cu cel al judecătorilor de la instanţele ordinare, aceleaşi argumente sunt pe deplin aplicabile şi în ceea ce priveşte acordarea indemnizaţiei la eliberarea din funcţie”, a precizat fostul procuror.

Ce au răspuns reprezentanții Parchetului de pe lângă Tribunal

Acesta și-a susținut argumentația cu ample referiri la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, la directive ale Comisiei Europene ori la Carta drepturilor fundamentale ale omului. El a subliniat faptul că legiuitorul român nu a justificat în niciun fel faptul că urmașii unui magistrat decedat în funcție beneficiază de indemnizație, dar magistratul viu nu, deși banii se acordau tocmai pentru calitatea acestuia de magistrat și pentru vechimea de minim 20 de ani.

Aflați acum de cealaltă parte a baricadei, reprezentanții Parchetului de pe lângă Tribunal au respins pretențiile fostului coleg. Ei au arătat simplu că în momentul de față nu există niciun temei legal pentru acordarea primei de pensionare cerute de acesta și nici bani alocați în bugetul instituției. Nu aveau nici de ce, nici din ce plăti.

Ce au decis judecătorii?

Argumentele lui Vlad P. au fost respinse și de magistrații Tribunalului. Aceștia au subliniat faptul că prima de pensionare nu mai este prevăzută de legislația actuală. Dacă instanța i-ar recunoaște pretențiile, ar însemna să creeze cu de la sine putere noi norme legale. Or, conform Constituției, singura autoritate legiuitoare a țării este Parlamentul, la care se adaugă prin delegare legislativă, Guvernul. Fostul procuror ar fi putut să ceară sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate a articolelor de lege care îi afectau drepturile. El renunțase însă la această solicitare. De altfel, astfel de excepții de neconstituționalitate mai fuseseră ridicate în trecut, dar CCR le respinsese. Judecătorii constituționali arătaseră că primele de pensionare nu reprezintă drepturi cu caracter fundamental, nefiind reglementate de Constituție.

„Legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor. De asemenea va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecţie socială luate”, arătase CCR.

Cererea fostului procuror a fost respinsă ca neîntemeiată. Acesta a contestat hotărârea Tribunalului în fața instanței de control judiciar. Curtea de Apel a respins însă vineri contestația lui Vlad P., hotărârea Tribunalului rămânând definitivă.

Publicitate și alte recomandări video