anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Un gard prea îndepărtat

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Se pare că Europa va avea, în curând, un „zid” în plus. Premierul maghiar Viktor Orbán s-ar putea, desigur, răzgândi în privinţa construirii gardului metalic la graniţa sârbo-maghiară, dar nu există prea multe motive de optimism.

Criticată la Bruxelles, la Belgrad şi în diverse medii politice din interiorul şi exteriorul Uniunii, hotărârea lui Orbán apare într-un moment în care europenii sunt mai îngrijoraţi ca niciodată de proporţiile migraţiei ilegale. De la preocupare la acţiune, însă, drumul este lung, iar procesul decizional comunitar introduce ocolişuri ce sunt, pentru mulţi, deranjante. Pe de altă parte, aşa cum ne lasă să înţelegem premierul maghiar, instituţiile s-au erodat: a venit vremea personalităţilor. Iar acestea se validează cel mai bine, consideră Orbán, atunci când rezistă presiunilor nejustificate ale străinătăţii.

De multe ar putea fi acuzat şeful guvernului de la Budapesta, dar în niciun caz de incoerenţă. Refuzul Ungariei de a primi pe teritoriul său imigranţi transferaţi în baza procesului de redistribuire solicitat de Italia şi de alte ţări de primă destinaţie nu este, în sine, un motiv de suspiciune. Şi celelalte trei ţări ale grupului de Vişegrad se opun, la fel se întâmplă şi cu Marea Britanie şi alte state-membre. Nu e nimic excentric în poziţia maghiară.

Coerenţa şi flerul politic al lui Orbán ies la lumină dacă observăm că el şi partidul său (FIDESZ) îşi pregătesc cu migală agenda politică pentru viitoarea campanie electorală, chiar dacă abia au câştigat-o pe precedenta. Dacă imigraţia ilegală se dovedeşte un subiect atât de bun pentru statele membre din Occident, de ce nu ar fi ea eficientă şi la Budapesta? Iar puntea între migraţia ilegală şi cea legală este, conceptual, atât de îngustă încât cel mai bine ar fi ca temele să fie unificate. Aşa, discursul s-ar armoniza şi mai bine cu retorica împotriva multiculturalităţii şi cu argumentele ultraconservatoare împotriva implanturilor străine în corpul naţiunii.

Gardul de la graniţa cu Serbia nu va putea fi contestat din punct de vedere juridic: ca stat suveran, Ungaria poate lua, în acest caz, ce măsuri doreşte. Dar oricine trece dincolo de interpretarea strict formală poate sesiza o recunoaştere de către Budapesta a propriilor eşecuri în securizarea frontierelor. Conflictele din Balcani generaseră deja zeci de mii de refugiaţi ilegali şi înainte de intrarea efectivă a Ungariei în spaţiul Schengen, în decembrie 2007. În tot acest timp, Ungaria avea obligaţia să devină un paznic bun - dar elegant - al frontierelor Uniunii. Nu s-a întâmplat aşa.

Desigur, nu guvernul de la Budapesta este primul care a venit cu o asemenea idee. Bulgaria a început amplasarea unei bariere de sârmă ghimpată la graniţa cu Turcia - din nou, exercitându-şi competenţele aflate la dispoziţia statului suveran. Reacţiile negative  au fost, evident, slabe, astfel că exemplul a devenit foarte atractiv. Spre deosebire de Ungaria, totuşi, autorităţile de la Sofia nu încadrează „zidul” într-un proiect politic coerent, asemănător celui elaborat de FIDESZ.

În mod normal, Uniunea Europeană va încerca să convingă guvernul maghiar să încetinească şi ulterior să blocheze construcţia. Nemulţumirile exprimate neoficial nu vor fi, probabil, aduse pe agenda forurilor de la Bruxelles, din lipsă de argumente juridice. De asemenea, victimizarea lui Orbán la Bruxelles pare să fie un excelent instrument de imagine pentru acesta, mai ales în bătălia politică pe care o poartă cu extremiştii din Jobbik.

Ar fi de aşteptat ca UE să solicite Serbiei să-şi îmbunătăţească propriile instrumente de control la frontiera cu celelalte republici ex-iugoslave, probabil oferind şi sprijin financiar în această direcţie. Rămân, însă, greu de gestionat fluxurile migratoare din Kosovo, dată fiind relaţia dificilă între Serbia şi fosta ei provincie secesionistă. În fine, este de aşteptat ca Uniunea să insiste şi mai mult asupra combaterii traficului de migranţi, ca parte componentă a criminalităţii transfrontaliere.

Dar, exceptând o schimbare de stil cu totul şi cu totul surprinzătoare, Viktor Orbán va scăpa neşifonat şi, dacă e nevoie, va inspecta gardul în viitoarea campanie electorală. Când migranţii ilegali au devenit un pericol atât de grav pentru confortul Occidentului, un zid amplasat undeva în zona Balcani - Europa Centrală, oricât ar fi de dizgraţios, nu înseamnă mare lucru. 

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu” 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Binele propriu şi răul altora

Nicolae GRECU

Binele propriu şi răul altora

La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

Filmuletul zilei

opinii

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

Eugen MUNTEANU

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

pr. Constantin STURZU

Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

Nostalgii

Alexandru CĂLINESCU

Nostalgii

Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

pulspulspuls

Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

Caricatura zilei

Probleme între frați

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.