Caută 
4 MIN
Deşi dintotdeauna a trăit numai cu rinichiul stâng, bărbatul spune că nu a avut probleme. Le are însă acum, după ce a făcut diabet, care în timp a evoluat într-o insuficienţă renală cronică. Aşa a şi aflat că are doar un rinichi.
La cei 83 de ani ai săi, Gheorghe T. a trăit 68 de ani fără să ştie că are un singur rinichi, descoperind acest lucru din întâmplare, în urma unei ecografii făcute acum 15 ani la Spitalul „Sf. Spiridon”. De câţiva ani suferă de diabet, care în timp a evoluat într-o insuficienţă renală cronică, cunoscută sub numele de nefropatie diabetică, agravată şi de faptul că are doar un singur rinichi. Deşi dintotdeauna a trăit numai cu rinichiul stâng, bărbatul spune că nu a avut probleme, din câte îşi aminteşte a avut doar pietre, însă pentru că nu existau metode moderne de diagnosticare, nu s-a descoperit condiţia sa decât la 68 de ani. Doi ani mai târziu, a avut şi o tumoare la nivelul colonului, pe intestinul gros, care a necesitat operaţie, însă situaţia lui a devenit însă mai complicată acum şase ani, când a ajuns la spital cu o glicemie de şase ori mai mare decât cea normală, care în urma unor analize a relevat că acesta suferă de diabet.
„Am avut ocazia să mănânc mai mult pepene verde, iar eu, crezând că e bine, că îi fac un bine rinichiului meu, că îl curăţ, am mâncat până am căzut efectiv în casă. Îmi amintesc doar că a venit elicopterul să mă ia”, povesteşte acesta, în timp ce mărturiseşte cu vinovăţie că toată viaţa i-au plăcut dulciurile şi nu poate renunţa de tot la ele. La fel de mult i-a plăcut şi vinul, în special cel de Cotnari, pe care îl savura de cele mai multe ori în timp ce se uita la un meci de fotbal, însă doar îndoit cu puţină apă minerală. „De ce să nu recunosc? Mi-au plăcut întotdeauna dulciurile şi nu am putut renunţa la ele, chiar şi acum îmi mai fac aşa, câte o poftă, chiar dacă soţia sau copiii îmi mai atrag atenţia. Am lucrat în agricultură toată viaţa, aveam mereu cozonac, fructe sau vin la dispoziţie. Am băut şi multă cafea, însă acum, dacă beau, îmi iau doar cappuccino, pe care îl îndulcesc cu miere, nu cu zahăr.”
Nea Gheorghe, pacient model
Medicii spun că este un pacient model, care îşi ia glicemia de două ori pe zi, dimineaţa şi la amiază, are grijă să o menţină în limite normale şi îşi notează într-un registru toate valorile. „Pacientul a ajuns la noi în 2011 şi a fost internat pentru o boală cronică la rinichi. Afecţiunea era una mai veche şi a aflat întâmplător după ce a avut o glicemie de 693”, subliniază dr. Cristina Toarbă, medic primar Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice în cadrul unităţii medicale, în condiţiile în care valorile normale stabilite de organizaţiile medicale sunt între 73-110 mg. Pe lângă diabetul care a evoluat într-o insuficienţă renală cronică, acesta a suferit şi un accident vascular cerebral, iar în urma lui a fost nevoie de implantarea a două stenturi la nivelul inimii în doi ani succesivi. „După ce am trecut prin toate astea, am mai multă grijă de mine. Mai râd câteodată cu un vecin din bloc că mai suntem doar doi mai în vârstă care mai trăim, restul femeilor au rămas toate văduve. Însă am mai făcut un contract cu viaţa, când am împlinit 80 de ani pentru încă 20, după aceea mai văd pentru cât timp”, spune acesta zâmbind.
Boală silenţioasă, diagnosticată întâmplător
În evidenţele Spitalului „Dr. C.I. Parhon” se află 2.800 de persoane cu diabet, dintre care 500 au afectare renală în diferite stadii din cauza diabetului. Mare parte dintre aceştia află întâmplător că au diabet, medicii spunând că nefropatia diabetică este o afecţiune „silenţioasă”, care nu dă semne şi care evoluează în timp. „În ultimii ani s-a observat o creştere importantă a numărului de pacienţi cu diabet zaharat în centrele de dializă, cam 10-15% pe an. Nefropatia diabetică apare la circa o treime dintre cei cu diabet zaharat, şi este prima cauză de insuficienţă renală cronică terminală”, a explicat dr. Ionuţ Nistor, medic specialist nefrolog. Deoarece este o boală care poate evolua silenţios, uneori până în stadii avansate, şi poate fi depistată abia în urma unui control de rutină, medicii spun că boala se poate agrava până la dializă sau către alte complicaţii cum ar fi bolile cardiovasculare.
„Sunt întâlnite numeroase cazuri în care pacientul se prezintă la medic pentru diverse motive, aparent fără legătură cu funcţia renală, cum ar fi valori tensionale crescute, edeme, sughiţ, scăderea apetitului, greaţă şi vărsături. În stadiile avansate, pacienţii prezintă halenă uremică şi anemie, care este exprimată clinic prin paloare şi oboseală”, a completat. dr. Cristina Toarbă. Medicii recomandă câteva metode terapeutice pentru a preveni sau pentru a reduce rata de progresie a bolii renale asociate diabetului zaharat. Acestea constau în controlul glicemic strict, renunţarea la fumat, controlul tensiunii arteriale şi utilizarea unui tratament care să includă antihipertensive, controlul greutăţii, dieta moderat hiposodată şi hipoproteică sau evitarea medicamentelor nefrotoxice.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
