Un israelian care a fost găsit într-un restaurant din Vlădiceni în timp ce servea clienții, expulzat din țară. Rolul jucat de copilul partenerei sale

Imigranții veniți la muncă în România își pot schimba job-ul doar cu aviz

Lucrătorii Serviciului ieșean de Imigrări, împreună cu cei ai Inspectoratului Teritorial de Muncă, au efectuat pe 12 martie un control la un restaurant tip „take&eat” din Vlădiceni. Aici, l-au văzut pe Michel F., cu o tavă în mână, servind clienții. La vederea polițiștilor, tânărul a încercat să iasă pe ușa din spate a restauranului, fără însă a reuși. O angajată a restaurantului le-a confirmat inspectorilor că Michel F. îi era coleg, lucrând acolo. Problema era însă aceea că tânărul figura cu aviz de angajare la altă firmă, situată în apropiere, ca operator al unei mașini de laminat. Conform legii, imigranții veniți la muncă în România își pot schimba locul de muncă doar dacă noua firmă obține un aviz de angajare pentru ei. Michel F. nu avea nici măcar contract de muncă la restaurant.

Verificările ulterioare au arătat că israelianul nu se afla la prima abatere de la legislația privitoare la regimul străinilor în țara noastră. În 2024, nu părăsise țara înainte de expirarea dreptului de ședere, fiind depistat cu 97 de zile de ședere ilegală. Fusese expulzat și i se interzisese să mai intre în țară timp de șase luni. În luna februarie a acestui an, revenise în România, pentru a se angaja, numai pentru a fi găsit la altă firmă decât cea la care lucra oficial. Ca urmare, Serviciul de Imigrări i-a întocmit din nou formele pentru returnarea în țara de origine.

El a spus că a intrat în restaurant pentru a lua masă

Decizia a fost contestată de Michel F., acesta cerând să i se permită să rămână în țara noastră. El a afirmat că intrase în restaurant pentru a lua masa. Întrucât nu cunoștea limba română și nu reușea să se înțeleagă cu angajatele, fusese lăsat să intre în spatele vitrinei, pentru a-și alege singur meniul. De asta fusese găsit de inspector cu tava în mână, în zona destinată angajaților. În plus, arăta israelianul, nu putea fi expulzat, întrucât era tatăl unui minor, cetățean român. Un ultim argument adus de Michel F. era situația conflictuală din Israel, viața sa fiind în pericol în cazul unei expulzări.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Verificarea afirmațiilor lui Michel F. referitoare la copilul său a fost relativ complicată. Ieșeanca cu care Michel F. ar fi făcut un copil era căsătorită. Or, conform legii românești, copilul născut în timpul căsătoriei se prezumă a aparține soțului. Prin urmare, numele lui Michel F. nu apărea pe certificatul de naștere al copilului. Israelianul depusese la dosar copia unei acțiuni de divorț inițiate de femeie încă din 2023, ca și o acțiune în tăgada paternității, dar și o declarație autentificată la notar prin care Michel F. recunoștea copilul ca fiind al lui în 2024.

„Există suficiente probe din care să rezulte cel puțin o suspiciune rezonabilă că reclamantul este tatăl unui minor care are cetățenia română și care se află în întreținerea acestuia. Mama minorului a dat declarație din care rezultă că la acest moment contestatorul este singurul care obține venituri pentru întreținerea minorului”, a arătat avocatul lui Michel F.

Bărbatul nu a făcut proba că plătea ceva pentru întreținerea minorului

Magistrații Curții de Apel au dispus și ei efectuarea de verificări cu privire la situația mamei copilului, fără a găsi însă elemente suplimentare, care să justifice acordarea calității de tolerat în România pentru Michel F. Permisul de ședere în România poate fi acordat unui străin care conviețuiește cu un cetățean român dacă au împreună un copil, în baza certificatului de naștere al copilului. Pe acesta trebuie să apară însă numele străinului. În acest moment, legal exista doar posibilitatea ca Michel F. să fie tatăl băiatului, nu certitudinea.

„Recunoașterea de paternitate realizată de către reclamant nu produce efecte juridice și nu are aptitudinea de a dovedi filiația dintre acesta și copilul minor. Suplimentar, Curtea reține că nu a fost prezentată de către reclamant nicio dovadă din care să rezulte că asigură întreținerea copilului minor. Litigiile înregistrate pe rolul Judecătoriei, privind desfacerea căsătoriei mamei copilului minor și cel prin care mama contestă paternitatea copilului, în lipsa unor hotărâri definitive, nu pot influența legalitatea deciziei de returnare și nici nu pot constitui argumente pentru acordarea statutului de tolerat, situațiile invocate de către reclamant – existența unui caz de interzicere a returnării și a situației ce justifică acordarea regimului de tolerat – implicând condiția existenței unei filiații stabilite între reclamant și copilul minor, filiație ce nu rezultă din actele de stare civilă”, au arătat magistrații.

În ce condiții va putea reveni israelianul în România?

Ei au respins și afirmația lui Michel F. că i se permisese accesul în spatele tejghelei restaurantului pentru a-și alege singur meniul pentru că nu cunoștea limba română. Declarația dată la notariat cu privire la paternitatea copilului demonstra contrariul. Prin urmare, constatarea Serviciului de Imigrări că israelianul lucra fără forme legale la restaurant rămânea valabilă. Cererea acestuia de a i se permite șederea în continuare în România a fost respinsă. Michel F. va putea cere revenirea în România pentru reîntregirea familiei doar după ce se va fi demonstrat în instanță că într-adevăr era tatăl copilului născut de partenera sa în timpul căsătoriei cu alt bărbat.

Publicitate și alte recomandări video