
În România sunt administrate pe scară largă bolnavilor de COVID
Un medic ieşean cere eliminarea tratamentului cu Plaquenil şi Kaletra. ”Nu este eficient”

Conf. dr. Ionuţ Nistor, alături de alţi doi medici din ţară, arată că studiile medicale nu au dovedit eficienţa acestor medicamente, care în schimb au numeroase efecte advers. În multe state din lume, Kaletra şi Hidroxiclorochina (Plaquenil) au fost eliminate din protocoalele de tratament pentru pacienţii infectaţi cu noul coronvirus
Medicul ieşean Ionuţ Nistor (FOTO), alături de alţi specialişti în medicină bazată pe dovezi ai Cochrane România, solicită eliminarea Plaquenil şi Kaletra din tratamentul pacienţilor cu COVID-19, existând dovezi că cele două medicamente nu îşi dovedesc utilitatea. Specialiştii au înaintat solicitarea şi către Ministerul Sănătăţii (MS) şi către Institutul Naţional de Sănătate Publică, cerând întreruperea tratamentului cu cele două medicamente şi modificarea Ordinului de ministru nr. 487/23.03.2020, pentru aprobarea protocolului de tratament al infecţiei cu virusul SARS-COV-2.
Demersul este susţinut de prof. dr. Lucian Puşcaşiu, director al Cochrane România, conf. dr. Ionuţ Nistor, director executiv al Centrului Metodologic de Cercetare Medicală şi Medicină bazată pe dovezi de la UMF Iaşi şi de prof. dr. Cristian Băicuş, membru al consiliului consultativ Cochrane România, aceştia recomandând sistarea urgentă a tratamentelor cu cele două medicamente după ce au analizat mai multe studii internaţionale făcute de la începutul pandemiei. „Având în vedere absenţa beneficiilor dovedite atât pentru Lopinavir-Ritonavir (n.red. Kaletra) cât şi a Hidroxiclorochinei (n.red. Plaquenil), şi a decelării unui risc asociat prezenţei în număr crescut al efectelor adverse considerăm necesară modificarea de urgenţă a ordinului MS şi modificarea protocolului terapeutic”, a precizat conf. dr. Ionuţ Nistor.
Medicul a analizat studiile apărute în perioada ianuarie – 14 octombrie 2020 care fac referire la Kaletra sau Lopinavir-Ritonavir şi a identificat trei studii randomizate care compară eficienţa Kaletra cu cea a tratamentului standard. Primul studiu a fost publicat în prestigioasa revistă Lancet, a inclus 1.616 pacienţi din 176 de centre din Marea Britanie, datele lor fiind comparate cu cele ale 3.424 de pacienţi care nu au primit Kaletra. „Comitetul de siguranţă al studiului a oprit înrolarea de noi pacienţi în contextul absenţei beneficiilor şi de asemenea a oprit terapia cu Lopinavir-Ritonavir la pacienţii din studiu după analiza preliminară a datelor. Rezultatele acestui studiu indică faptul că tratamentul nu este eficient, iar puterea statistică a lotului studiat elimină orice dubiu legat de un efect benefic asupra mortalităţii”, a explicat conf. dr. Ionuţ Nistor.
În acelaşi timp, medicul ieşean spune că autorii studiului nu au identificat diferenţe semnificative între pacienţii care au primit Kaletra în comparaţie cu grupul standard, atunci când au fost evaluat impactul pe mortalitate la 28 de zile, evitarea ventilaţiei mecanice sau timpul de spitalizare. Studiile mai demonstrează că pacienţii trataţi cu Kaletra au raportat frecvent efecte adverse gastro-intestinale. Mai mult, lipsa beneficiilor utilizării Lopinavir-Ritonavir a fost prezentă în toate subgrupele de pacienţi.
„Numai în România continuă să reziste la loc fruntaş”
Referitor la celălalt medicament, Plaquenil sau Hidroxiclorochina, prof. dr. Cristian Băicuş spune a fost introdus în protocoalele de tratament pentru COVID-19 din întreaga lume după ce o serie de studii observaţionale au arătat, la începutul pandemiei, că ar fi ameliorat starea de sănătate a celor infectaţi cu COVID-19. Profesorul Băicuş explică însă că, odată ce au început să apară studiile clinice valide, nu cele realizate pe baza observaţiilor în urma tratamentului pacienţilor, şi Hidroxiclorochina a început să fie retrasă din protocoalele de tratament. „Numai în România continuă să reziste la loc fruntaş, fiind enumerat printre antivirale de către lideri de opinie şi ministrul Sănătăţii”, a explicat medicul. Acesta descrie că a studiat efectele asupra mortalităţii şi gravităţii bolii în toate studiile realizate din iulie şi până la data de 10 octombrie. A găsit 17 sinteze sistematice şi 5 studii clinice randomizate care vizau efectele următoare ale tratamentului: deces, gravitate şi durata bolii. Niciuna dintre acestea nu a arătat vreun efect asupra gravităţii bolii, marea majoritate arătând că efectele nu sunt pozitive.
Specialiştii Cochrane România spun că în condiţiile unor dovezi discordante, medicina bazată pe dovezi ne sugerează să analizăm eficienţa tratamentelor pe baza trialurilor randomizate şi a meta-analizelor de trialuri randomizate, solicitarea lor fermă fiind rezultatul dovezilor existente în literatură. Cochrane este o reţea globală independentă formată din cercetători, specialişti în medicină sau pacienţi din peste 130 de state.
Publicitate și alte recomandări video