Cu toate acestea, medicamentul, care aparţine unei clase de tratamente cunoscute ca inhibitori SGLT2, nu a arătat un beneficiu semnificiativ din punct de vedere statistic pentru prevenirea atacurilor cardiace sau vascular cerebrale, chiar şi la pacienţii cu boală cardiovasculară diagnosticată. Diabeticii au un risc crescut de probleme cardiace, ceea ce face ca medicamentele pentru afecţiunile cardiovasculare să beneficieze de o atenţie importantă din partea medicilor şi pacienţilor.

Medicul Stephen Wiviott din Brigham şi Spitalul pentru Femei din Boston, investigator senior în acest studiu cinic, a spus că aceste concluzii sunt importante în realizarea unei imagini clare a medicamentelor SGLT2, care până acum au fost adresate pacienţilor cu boală carcdiacă diagnosticată. AstraZeneca speră ca noile date să ajute la extinderea utilizării Farxiga la o gamă mult mai largă de pacienţi. Principalele rezultate ale studiului clinic Declare, realizat pe o cohortă de 17.000 de pacienţi, au fost anunţate prima oară în septembrie, dar detaliile au fost dezvăluite sâmbătă, la reuniunea anuală a Asociaţiei Americane a Inimii şi publicate în acelaţi timp în New England Journal of Medicine.

Aceste rezultate au arătat că Farxiga reduce cu 27% riscul spitalizării din cauza unei probleme cardiace, precum şi riscul de boală renală. În timp ce două studii mai mici care au implicat medicamente SGLT2 concurente s-au concentrat pe pacienţi cu boală cardiacă diagnosticată, Wiviott a spus că imaginea de ansamblu a studiului Declare a arătat că prevenirea extinsă a atacurilor cardiace este avantajul principal. ”Când analizăm cele trei studii, este foarte clar că beneficiul principal al acestei clase de medicamente în domeniul cardiovascular este legat de reducerea insuficienţei cardiace”, a spus Wiviott.

Zeci de ani, medicii diabetologi s-au concentrat în primul rând pe reducerea nivelului de glucoză în sânge, la anumite nivele. Dar predispoziţia diabeticilor la alte probleme, cum ar fi insuficienţa cardiacă, la care rata de supravieţuire la cinci ani este de doar 50%, arată că este nevoie de o abordare mai holistică, consideră Wiviott. ”Mesajul de acum este că modul în care reducem nivelul glucozei ar putea fi la fel de important ca proporţia în care o facem. Ar trebui să alegem medicamente care îmbunătăţesc speranţa de viaţă a pacienţilor, nu doar medicamente care au eficacitate în reducerea glocozei din sânge”, a arătat medicul.

Farxiga concurează cu medicamente SGLT2 concurente, între care Jardiance, produs de Eli Lilly şi Boehringer Ingelheim, şi Invokana al Johnson & Johnson, care au dovedit deja creşterea speranţei de viaţă pentru pacienţi cu probleme cardiace diagnosticate, aşa numita prevenţie secundară. Întrucât studiul AstraZeneca a evaluat şi pacienţi fără boală cardiovasculară diagnosticată, acest studiu deschide o piaţă mai largă, care include şi prevenţia primară. Studiul Declare nu a identificat niciun risc crescut de amputări, fracturi, cancer de vezică sau cangrenă la pacienţii trataţi cu Farxiga, probleme care au fost observate ocazional la pacienţii trataţi cu medicamente SGLT, dar a avut loc o creştere a cazurilor de infecţii genitale.