
Un mic întreprinzător a fost adus în pragul falimentului din cauza că aplicația RO e-transport nu funcționa. A scăpat datorită unei chichițe legislative

Întâlnirea cu agenții statului poate însemna falimentul pentru micii întreprinzători. Proprietarul unui aprozar din Pașcani s-a ales cu o amendă severă și cu confiscarea fructelor importate pentru că aplicația RO e-transport nu funcționa.
Sancțiunea nu doar că îi bloca micului întreprinzător investițiile programate, dar îi amenința chiar și simpla funcționare. Norocul i-a surâs însă în instanță.
Amenda mai mare de cinci ori față de marfa transportată
În februarie anul trecut, Dănuț I., titularul unei întreprinderi individuale din Pașcani a chemat în judecată Autoritatea Vamală, cerând anularea unui proces-verbal întocmit de aceasta ori măcar înlocuirea amenzii cu un avertisment. El a arătat că pe 17 ianuarie plecase din Grecia spre România cu o autoutilitară încărcată cu portocale și mandarine. Vindea fructe en-gros, dar și cu amănuntul, deținând un aprozar din piața din Pașcani. În jurul orei 21.00, ajunsese în vamă. Aici, fusese oprit de inspectorii vamali, amendat cu suma de 20.000 de lei, iar marfa, cu o valoare de peste 5 ori mai mică, îi fusese confiscată.
Motivul era simplu: la intrarea în vamă, nu avea un cod UIT pentru marfa transportată. Încercase să explice că transporta fructe și legume pe aceeași rută de mai bine de 10 ani, având mereu factură pe marfa transportată. Din momentul introducerii sistemului RO e-transport declarase fiecare transport international. În ziua respectivă însă, nu-și putuse genera codul UIT întrucât serverul RO e-factura și site-ul www.spv.ro se aflau în mentenanță. Nu-și putuse permite să aștepte, întrucât risca să i se degradeze marfa. Explicațiile sale fuseseră inutile, inspectorii spunându-i că ar fi trebuit să-și genereze codul cu o zi înainte, când i se eliberase factura.
Vama nu dorea să facă nicio concesie
În fața magistraților Judecătoriei Pașcani, Dănuț I. a invocat și faptul că amenda era disproporționat de mare față de valoarea mărfii transportate. De asemenea, sancțiunea îi dădea peste cap tot planul de afaceri. Recent, cumpărase încă un chioșc, pentru a-și extinde afacerea, intenționând să participe la o licitație organizată de primăria municipiului pentru închirierea suprafeței de teren necesare amplasării. Dacă amenda era menținută, nu-și mai permitea să închirieze încă un spațiu, rămânând astfel cu un chioșc pe care nu avea unde să-l pună. Pe parcursul procesului, comerciantul a cerut judecătorilor ca măcar să-i fie redusă amenda la 10.000 de lei.
Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Pentru reprezentanții Autorității Vamale, lucrurile erau simple. Dănuț I. trebuia să intre în vamă cu un cod UIT valid. Faptul că site-urile de pe care putea fi generat nu funcționau nu reprezenta un argument legal pentru lipsa codului. Introducerea în țară de mărfuri cu risc fiscal ridicat, în lipsa măsurilor de siguranță impuse de stat, ar fi permis dezvoltarea fenomenului evazionist, cu impact direct asupra încasărilor la bugetul de stat. Valoarea amenzii părea mare, dar era acoperită de lege. Normele legale stabileau o amendă de la 10.000 la 50.000 lei în cazul persoanelor fizice și de 20.000 – 100.000 lei pentru persoanele juridice. Inspectorii ar fi putut aplica și o amendă mai mare. Una mai mică, de 10.000 de lei, nu ar mai fi avut efect în disciplinarea agentului economic. De asemenea, confiscarea mărfii era obligatorie, tot conform legii.
O lege pe care vameșii au ingnorat-o
Magistrații Judecătoriei Pașcani tind să înlocuiască amenda cu un avertisment, îndeosebi în cazurile în care sancțiunea reprezintă o sumă importantă sau când contravenientul se află la prima abatere. De această dată, nu a mai fost cazul. Ei și-au însușit un alt argument prezentat în instanță de apărătorul lui Dănuț I. Avocatul a arătat că inspectorii vamali greșiseră sancționând „întreprinderea individuală” Dănuț I. Legea permite sancționarea unei persoane fizice sau a uneia juridice. Evident, întreprinderea individuală nu era o persoană fizică.
Pe de altă parte, Înalta Curte de Casație și Justiție stabilise într-o decizie pronunțată în 2016, că întreprinderea individuală nu poate răspunde penal, întrucât nu are nici calitatea de persoană juridică. „Prin urmare, în condițiile în care întreprinderea individuală nu poate răspunde penal, instanța apreciază că aceasta nu poate răspunde nici contravențional, subiect al raporturilor juridice fiind numai persoana fizică titulară a întreprinderii”, au concluzionat judecătorii. Inspectorii vamali ar fi trebuit să-l amendeze pe Dănuț I., ca persoană fizică.
Procesul-verbal a fost declarat nelegal și netemeinic întocmit, judecătorii dispunând anularea lui. Sentința Judecătoriei Pașcani a fost contestată de Autoritatea Vamală, dosarul intrând pe rolul Tribunalului. Această instanță urmează să se pronunțe pe 7 mai.
Publicitate și alte recomandări video