Codul administrativ, adoptat în ultima vară a Guvernului Dăncilă, a dat mână liberă demnitarilor şi aleşilor în funcţii de conducere să numească şi să înroleze în structurile instituţiilor pe care le conduc ajutoare pe care codul menţionat le numeşte „consilieri”. Cea mai mare armată de acest fel o are, bineînţeles, generalul care ocupă în acest moment funcţia de premier: 18 consilieri plătiţi la rang de ministru sau secretar de stat şi 10 consilieri onorifici. Printre ei se numără doi ieşeni, dar şi doi foşti miniştri ai Sănătăţii – evident, de la PNL.

Prin Codul administrativ, orice preşedinte şi vicepreşedinte de consiliu judeţean şi orice primar şi viceprimar, fie de oraş sau comună, pot să aibă consilieri în cabinetul propriu. Înainte de impunerea codului, vremurile erau chiar grele. De exemplu, fostul prefect de la Iaşi din vara lui 2017 a condus de unul singur instituţia câteva luni până când guvernul de atunci s-a hotărât în cele din urmă să-i „dea” şi un subprefect. Azi, sunt doi subprefecţi plus un secretar general.

La fel, primarul municipiului şi preşedintele Consiliului Judeţean au primit dezlegare de la acelaşi cod să numească administratori ai oraşului, respectiv judeţului. Greu de imaginat cum au funcţionat cele două instituţii-cheie din administraţia publică locală atâţia ani fără administratori.

Dar cei doi lideri locali pot să desemneze şi componenţa cabinetelor proprii, care pot să ajungă la un efectiv de 6 consilieri. Viceprimarii şi vicepreşedinţii CJ pot să-şi ia şi ei câte doi sfetnici, la fel şi toţi ceilalţi primari din judeţ.

La solicitarea Ziarului de Iaşi, administraţia judeţului ne-a comunicat că, la sfârşitul lunii septembrie, în cabinetul preşedintelui Costel Alexe erau în plată patru consilieri, la fel ca anul trecut. Altfel spus, două posturi erau vacante. În schimb, vicepreşedintele Sorin Afloarei avea „date” ambele posturi, iar în cabinetul vicelui Marius Dangă erau chiar trei consilieri, dintre care doi împart frăţeşte un mandat. „Pentru plata salariilor celor 4 posturi este necesară suma de 38.299 de lei lunar”, precizează răspunsul primit de la CJ. Asta înseamnă aproape 9.600 de lei brut/ lună pentru fiecare post, respectiv ceva mai mult de 5.500 de lei net.

Pentru plata celorlalţi patru consilieri, de la biroul preşedintelui, suma medie lunară alocată anul trecut a fost ceva mai mare, 40.852 de lei, respectiv 6.000 de lei „în mână” pentru fiecare. Suma este de peste două ori mai mică decât indemnizaţia şefului CJ.

„Conform art. 541 alin.(2) din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, rolul personalului contractual care ocupă funcţii în cadrul cabinetelor demnitarilor şi aleşilor locali este de a-l sprijini pe demnitarul sau alesul local la cabinetul căruia este încadrat în realizarea activităţilor direct rezultate din exercitarea atribuţiilor care îi sunt stabilite prin Constituţie sau prin alte acte normative”, se precizează în răspunsul primit la redacţie. De asemenea, atribuţiile sunt stabilite în condiţiile legii de către persoanele în subordinea cărora funcţionează cabinetul.
Amintim că la cabinetul preşedintelui CJ a stat vreme de câteva ore şi directorul Şcolii Populare de Arte, Vlad Baba. Costel Alexe l-a angajat la câteva zile după ce a depus jurământul în calitate de preşedinte, pentru ca în foarte scurt timp să îl detaşeze pe funcţia de conducere menţionată – detaşare cu care procurorii nu au fost de acord, întrucât, susţine rechizitoriul, Vlad Baba nu îndeplinea toate cerinţele legale ca să ocupe postul de director al Şcolii de Arte.

Cititi si: Dosarul Alexe-Baba: unde s-a călcat pe bec? Legătura cu chelneriţa de la Ape