Fratele Krisztian, misionar voluntar pe lângă Ordinul "Misionarele Carităţii", în vârstă de 54 de ani, a pornit dintr-un sat de lângă Pecs la mijlocul lunii martie şi a parcurs pe jos aproape o mie de kilometri.

Timp de două luni, acesta a străbătut sute de localităţi cu un rucsac de 30 de kilograme în spate, înnoptând la credincioşii care i-au deschis uşa.

"Am pornit din Komlo în data de 18 martie, era o zi friguroasă, ploioasă şi afară era încă zăpadă. Pelerinajul este recunoştinţa mea faţă de Bunul Dumnezeu şi faţă de Sfânta Fecioară. Niciodată nu a trebuit să dorm pe stradă, mereu am avut unde să-mi pun capul jos şi întotdeauna am avut ce să mănânc", a spus fratele Krisztian.

Odată ajuns în Harghita, acesta s-a oprit la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc ca să aducă alinare suferinzilor şi să răspândească învăţăturile Evangheliei. El le-a dăruit bolnavilor, ca amintire a trecerii sale, câte o icoană a Fecioarei Maria.

Misionarul s-a îndreptat apoi către Catedrala Franciscană din Şumuleu Ciuc, unde s-a închinat la statuia Fecioarei Maria, considerată Făcătoare de Minuni.

"Sfânta Maria de la Şumuleu îmi este foarte aproape de suflet şi când vin aici mă rog pentru toată lumea: pentru pelerini, pentru oamenii binevoitori, pentru oamenii care m-au primit în casele lor, pentru cei păcătoşi, pentru drogaţi şi pentru bolnavi. Am un sentiment înălţător când sunt la Şumuleu, în preajma Sfintei Fecioare. Mă rog ca oamenii să-şi întoarcă faţa către Dumnezeu, căci El este singurul pe care se pot baza", a spus Fratele Krisztian.

El a povestit că şi-a început activitatea de misionar voluntar în 1989, în Statele Unite ale Americii, la un an după ce a văzut un film despre munca de caritate a Maicii Tereza.

"După ce am văzut documentarul, am simţit atingerea Sfântului Duh. Imediat am scris Maicii Tereza, pe adresa Misionarelor Carităţii şi cei de acolo m-au acceptat. Am strâns bani şi am participat la prima mea misiune, ca laic, îngrijind bolnavii de malarie, de lepră şi de SIDA", a afirmat misionarul.

Acesta a adăugat că întâlnirea cu bolnavii nu a fost plăcută şi că primul său impuls a fost acela de a pleca imediat către casă.

"Când am intrat prima oară în spital, m-a surprins mirosul respingător, unii bolnavi ţipau de durere, alţii erau pe moarte şi prima mea reacţie a fost să mă întorc acasă cu primul avion. Însă, după ce am ajuns în cameră, am simţit cum, parcă, Sfântul Duh mă întreba: «de Mine îţi este silă?» Am spus cu glas tare: «nu». Şi a doua zi am început munca de misionar", a afirmat Fratele Krisztian.

Acesta şi-a continuat activitatea de binefacere în Africa de Sud, în Asia, apoi în America de Sud şi în Noua Zeelandă.

În ultimii patru ani, Fratele Krisztian a fost nelipsit de la Pelerinajul de Rusalii, de la Şumuleu Ciuc.

Lunea viitoare, el va pleca la Paris, de unde va porni pe jos către "Drumul” care traversează Spania de la Pirinei până la Oceanul Atlantic, parcurgând, în total, aproximativ două mii de kilometri, până la mormântul Sfântului Iacob din Santiago de Compostella.

Mediafax