anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Un mister fără secrete

Câteva pânze sus

GALERIE
Camp
  • Camp
- +

Nu ne pasă de cultură! Cum e posibil așa ceva! Nu mă opresc acum asupra bugetelor, numărului de biblioteci sau pieței de carte, pentru că rareori am avut cifrele la mine și când le-am avut mi-au ieșit vorbe. Doar câteva observații pe lângă subiect așadar (nu fără să spun mai întâi, ca să nu existe îndoieli, că da, e esențial și urgent să investim în cultură).

Mai întâi – faptul că nu se vinde cartea pe care am scris-o eu de­spre, să zicem, Rabelais nu înseamnă automat că românilor nu le pasă de cultură. Nici nu e un motiv suficient să încep să lamentez crepusculul acestei lumi. Faptul că volumul meu nu e recenzat nu dovedește fără tăgadă că mișcarea critică românească e falimentară. La urma urmei, de ce aș avea eu impresia că dacă scriu despre Rabelais se cheamă că mă învecinez cu Bakhtin, iar dacă scriu poezii lungi sunt de-o seamă cu Dante? Poate că de fapt nimeni nu cumpără cartea mea, și nimeni nu vorbește despre ea, pentru că foarte proastă. Când o asemenea carte nu e cumpărată și nici discutată, ăsta chiar e un semn bun, de sănătate culturală. Pentru că numele marilor creatori nu pot fi lipite ca o etichetă pe orice balot, schimbându-i conținutul. Oricât ar fi de greu de crezut, nu oricine recită Eminescu face un act de cultură, tot așa cum nici cârciuma „Baltagul“ nu e, în principiu, un lăcaș de instruire. Ce mai, valoarea pictorului sau sculptorului despre care scriu un articol nu garantează câtuși de puțin valoarea articolului prin care am încercat să mă cocoț pe umerii lui.

Altă observație fără legătură este că cei care au abilitatea să spună sus și tare că suntem aproape de dezastru ajung departe. Panica e dintotdeauna monetizabilă, chiar și în cultură. Dacă mesajul textului tău e că „Lucrurile nu stau foarte rău, dar nici prea bine nu stau“, chiar nu te citește nimeni. Anunță că „Ne scufundăm în barbarie“ și lumea te vrea: ești un om curajos, ăștia nu te pot prosti și, cum pari să fii atât de aproape de problemă, pesemne că ești aproape și de soluție. Pe scurt – semnalul de alarmă e justificat, dar unii îl trag din motive personale.

Invers, poate că faptul că textele tale despre cultură nu sunt citite decât de o sută de oameni nu e deloc sfârșitul. Pare puțin, bineînțeles; eu, de exemplu, îmi spun mereu în sinea mea că textele mele ar merita să fie citite de sute de mii de oameni. Dacă mai beau și o bere, mă gândesc chiar că de sute de milioane de oameni. Dar poate că o sută de cititori serioși e ceva cât se poate de onorabil pentru un subiect strict cultural, cu alte cuvinte fără legătură cu subiectele zilei. Fără legătură aparentă adică, deoarece cultura este actualitate împachetată inactual. Deci faptul că textele mele sau ale altuia nu prea par să fie citite (și e trist dacă de fapt pe noi asta ne supără, nu procentul analfabetismului funcțional în general) nu înseamnă că ne prăbușim. La mulți potențiali cititori textul nici nu ajunge de altfel din motive fără legătură cu interesul sau dezinteresul oamenilor pentru cultură, deși ține într-adevăr de in­­frastructura culturii. Legat de asta – poate că nu ești citit pentru că produci prea multe texte culturale în loc să postezi și poze cu clătitele cu ciocolată pe care le-a făcut pisica. Pentru ele mă aflu pe social media, nu pentru părerile tale despre influența ceramicii islamice asupra porțelanului chinezesc în vremea cutărei dinastii mongole. Așadar, sprijiniți cultura cu clătite.

În fine, lumea mai face cultură și în afara culturii. Nu chiar totul e prins în statisticile oficiale și în formule instituționale, pentru că de pildă cele mai interesante discuții despre literatură sau istorie nu le am cu oamenii care și-au profesionalizat acest interes, printr-un doctorat sau în alt mod. Acum, sigur că e de neconceput o țară misterioasă în care toată lumea are conversații filosofice de cel mai înalt nivel, dar nimeni nu-și ia bacul și nimeni nu cumpără o carte. Dar impresia mea e că mergem totuși mai departe, secretul fiind oamenii – de 15, de 75 de ani – cărora încă le place să citească și care ne țin în continuare pe șine în țara asta. Lucrurile nu stau prea bine, dar nici foarte rău.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Vremurile, ambiţiile neo-imperiale ale Rusiei, guvernele şi noi

Alexandru LĂZESCU

Vremurile, ambiţiile neo-imperiale ale Rusiei, guvernele şi noi

Războiul din Ucraina nu a făcut decât să amplifice crize globale deja existente; în condiţiile unui nou Război Rece, iluziile că mai este posibil modul de viaţă din trecut şi mai pot fi menţinute politicile sociale generoase, deja nesustenabile, trebuie abandonate.

opinii

Oglinda fisurată a lui Nicolae Stan

Nichita DANILOV

Oglinda fisurată a lui Nicolae Stan

Lumea lui Nicolae Stan se configurează rotindu-se melancolic în jurul pipei din lemn de cireş pe care o fumează agale stând în cerdacul casei parohiale tânărul preot al satului Crăsani, Radu Plămadă, pătruns până dincolo de adâncul sufletului său de ceea ce crede că ar fi menirea sa.

Un top al problemelor sociale din judeţul Iaşi şi din împrejurimile sale

Ciprian IFTIMOAEI

Un top al problemelor sociale din judeţul Iaşi şi din împrejurimile sale

Orice demers ştiinţific, implicit sociologic, începe cu definirea conceptelor, cu o definiţie, pentru ca toată lumea să ştie despre ce vorbim. În cazul ne faţă, trebuie să lămurim ce este o „problemă” şi ce anume o face să fie „socială”. De pildă, consumul de alcool sau droguri poate să fie o problemă individuală sau poate să devină socială la un moment dat. În genere, problema socială este un dezechilibru, o disfuncţie la nivelul societăţii, sau un eveniment care afectează oamenii negativ, despre care există percepţia că poate fi rezolvată prin anumite măsuri din partea statului (strategii, politici, metode, tehnici şi proceduri de intervenţie) şi/sau din partea mediului neguvernamental.

Sportul alb şi Războiul negru

Michael ASTNER

Sportul alb şi Războiul negru

A iscat ceva vâlvă decizia organizatorilor turneului de mare şlem de la Wimbledon, atunci când au decis să nu permită participarea jucătorilor şi jucătoarelor din Rusia şi din Belarus. 

pulspulspuls

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Foială mare de câteva zile la poştalionul ieşean, stimaţi telespectatori. Motivul: nu vreo chestiune profesională sau vreun eveniment legat de instituţiune, ci cu totul altceva: faptul că şeful de la Iaşi, un locotenent de-al menajerului de oraş Grămadă, va candida la alegerile pemepiste din filiala judeţeană, alegeri care au loc chiar astăzi. 

Caricatura zilei

Tik Tok Yoga

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.