Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Un moment fondator ratat

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Ziua de 20 mai 1990 pare tot mai îndepărtată şi pare să existe un acord tacit privind ignorarea şi uitarea ei. În mod normal, ar fi trebuit să fie momentul primelor alegeri libere, corecte şi deschise tuturor.

Se împlinesc, peste câteva zile, douăzeci şi opt de ani de la primele alegeri din România postcomunistă. Ziua de 20 mai 1990 pare tot mai îndepărtată şi pare să existe un acord tacit privind ignorarea şi uitarea ei. În mod normal, ar fi trebuit să fie momentul primelor alegeri libere, corecte şi deschise tuturor. Din motivele cunoscute, nu putem celebra o asemenea realizare: scrutinul nu a fost - şi nici nu putea fi, în condiţiile social-politice de atunci - unul corect, în sensul respectării unor exigenţe minimale referitoare la întreg procesul electoral.

Chiar şi aşa, însă, votul din mai 1990 ar fi putut deschide, într-un fel, o succesiune cu sens pozitiv: localele din 1992 s-au desfăşurat într-o atmosferă mai bună, iar alegerile legislative şi prezidenţiale din toamna aceluiaşi an par să fi satisfăcut criteriile necesare pentru a fi considerate libere şi corecte. Ar fi, în esenţă, modelul în care un scrutin „de tranziţie” generează o dinamică democratică. Din păcate, modul în care au înţeles autorităţile învestite în mai 1990 să rezolve o problemă socială presantă - mişcarea contestatară simbolizată de Piaţa Universităţii - aruncă înapoi, spre ziua scrutinului, o povară extrem de grea. A fost încălcat un principiu cardinal al democraţiei: guvernarea democratică este în primul şi în primul rând un instrument de rezolvare paşnică şi echitabilă a conflictelor între oameni. 

Aşadar, nu avem un moment fondator în materie de alegeri, un eveniment la care să ne raportăm cu respect, indiferent dacă favoriţii noştri au câştigat sau au pierdut, indiferent dacă l-am experimentat direct sau doar din povestirile celor mai vârstnici. Pentru o colectivitate amatoare de sărbători civile, dar nu foarte înclinată să le exploreze nuanţele, o celebrare a alegerilor libere, corecte şi deschise tuturor ar fi fost cât se poate de oportună.

În alte ţări din regiunea noastră - e drept, ţări cu regimuri comuniste mai puţin dure şi cu tranziţii mai calme - asemenea naraţiuni persistă. E adevărat că, aproape peste tot, intriga definitorie pentru primele consultări are de a face cu înfrângerea partidelor comuniste. În Europa de Est a anilor 1989-1990, elementul democratic esenţial pentru primele alegeri libere este posibilitatea cetăţeanului de a vota împotriva partidului comunist, eventual reformat sau rebotezat, pentru a-l alunga de la putere. Polonia (cu alegeri semi-libere în iunie 1989) şi Ungaria (martie 1990) reflectă cel mai bine acest enunţ, dar la fel se poate spune şi despre Bulgaria (iunie 1990), unde comuniştii câştigă. În Cehoslovacia şi RDG, partidele comuniste sunt deja în fază de descompunere, dar miza simbolică există. Componenta negativă, faptul că poţi vota împotriva partidului comunist, conferă primelor alegeri libere din Europa de Est - minus România - un caracter cu totul special. Este, în mare măsură, un ritual politic ce va contribui la renaşterea colectivităţii ca demos.

În cazul României, în mai 1990, asistăm la un ritual de alt tip, exceptând segmentul de public care vede în FSN continuatorul direct al PCR. Pentru restul societăţii, partidul comunist a dispărut miraculos, iar scrutinul devine un plebiscit pe tema eroismului noilor guvernanţi, care oricum beneficiază de toată infrastructura fostului partid-stat şi administrează ţara fără a da socoteală cuiva.

În aceste condiţii, scrutinul din 20 mai 1990 pare greu de valorificat, în sens democratic. Totuşi, dincolo de orice prejudecăţi partizane, nu putem uita că a fost o zi în care milioane de români şi-au exprimat preferinţele, într-un prim exerciţiu de selecţie a propriilor guvernanţi. Pentru mulţi dintre ei, a fost o zi emoţionantă şi înălţătoare. Unii dintre alegătorii mai vârstnici, care apucaseră să voteze şi în ultimele alegeri concurenţiale din era interbelică, au avut ocazia să traseze un arc peste timp. Toate aceste experienţe trebuie respectate, chiar dacă 20 mai 1990 nu a fost un moment fondator al democraţiei noastre contemporane. Iar una dintre modalităţile prin care putem compensa începutul dificil din anii 1990 include participarea politică lucidă şi votul avizat, în zilele noastre.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri