Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Ziua de 20 mai 1990 pare tot mai îndepărtată şi pare să existe un acord tacit privind ignorarea şi uitarea ei. În mod normal, ar fi trebuit să fie momentul primelor alegeri libere, corecte şi deschise tuturor.
Se împlinesc, peste câteva zile, douăzeci şi opt de ani de la primele alegeri din România postcomunistă. Ziua de 20 mai 1990 pare tot mai îndepărtată şi pare să existe un acord tacit privind ignorarea şi uitarea ei. În mod normal, ar fi trebuit să fie momentul primelor alegeri libere, corecte şi deschise tuturor. Din motivele cunoscute, nu putem celebra o asemenea realizare: scrutinul nu a fost - şi nici nu putea fi, în condiţiile social-politice de atunci - unul corect, în sensul respectării unor exigenţe minimale referitoare la întreg procesul electoral.
Chiar şi aşa, însă, votul din mai 1990 ar fi putut deschide, într-un fel, o succesiune cu sens pozitiv: localele din 1992 s-au desfăşurat într-o atmosferă mai bună, iar alegerile legislative şi prezidenţiale din toamna aceluiaşi an par să fi satisfăcut criteriile necesare pentru a fi considerate libere şi corecte. Ar fi, în esenţă, modelul în care un scrutin „de tranziţie” generează o dinamică democratică. Din păcate, modul în care au înţeles autorităţile învestite în mai 1990 să rezolve o problemă socială presantă - mişcarea contestatară simbolizată de Piaţa Universităţii - aruncă înapoi, spre ziua scrutinului, o povară extrem de grea. A fost încălcat un principiu cardinal al democraţiei: guvernarea democratică este în primul şi în primul rând un instrument de rezolvare paşnică şi echitabilă a conflictelor între oameni.
Aşadar, nu avem un moment fondator în materie de alegeri, un eveniment la care să ne raportăm cu respect, indiferent dacă favoriţii noştri au câştigat sau au pierdut, indiferent dacă l-am experimentat direct sau doar din povestirile celor mai vârstnici. Pentru o colectivitate amatoare de sărbători civile, dar nu foarte înclinată să le exploreze nuanţele, o celebrare a alegerilor libere, corecte şi deschise tuturor ar fi fost cât se poate de oportună.
În alte ţări din regiunea noastră - e drept, ţări cu regimuri comuniste mai puţin dure şi cu tranziţii mai calme - asemenea naraţiuni persistă. E adevărat că, aproape peste tot, intriga definitorie pentru primele consultări are de a face cu înfrângerea partidelor comuniste. În Europa de Est a anilor 1989-1990, elementul democratic esenţial pentru primele alegeri libere este posibilitatea cetăţeanului de a vota împotriva partidului comunist, eventual reformat sau rebotezat, pentru a-l alunga de la putere. Polonia (cu alegeri semi-libere în iunie 1989) şi Ungaria (martie 1990) reflectă cel mai bine acest enunţ, dar la fel se poate spune şi despre Bulgaria (iunie 1990), unde comuniştii câştigă. În Cehoslovacia şi RDG, partidele comuniste sunt deja în fază de descompunere, dar miza simbolică există. Componenta negativă, faptul că poţi vota împotriva partidului comunist, conferă primelor alegeri libere din Europa de Est - minus România - un caracter cu totul special. Este, în mare măsură, un ritual politic ce va contribui la renaşterea colectivităţii ca demos.
În cazul României, în mai 1990, asistăm la un ritual de alt tip, exceptând segmentul de public care vede în FSN continuatorul direct al PCR. Pentru restul societăţii, partidul comunist a dispărut miraculos, iar scrutinul devine un plebiscit pe tema eroismului noilor guvernanţi, care oricum beneficiază de toată infrastructura fostului partid-stat şi administrează ţara fără a da socoteală cuiva.
În aceste condiţii, scrutinul din 20 mai 1990 pare greu de valorificat, în sens democratic. Totuşi, dincolo de orice prejudecăţi partizane, nu putem uita că a fost o zi în care milioane de români şi-au exprimat preferinţele, într-un prim exerciţiu de selecţie a propriilor guvernanţi. Pentru mulţi dintre ei, a fost o zi emoţionantă şi înălţătoare. Unii dintre alegătorii mai vârstnici, care apucaseră să voteze şi în ultimele alegeri concurenţiale din era interbelică, au avut ocazia să traseze un arc peste timp. Toate aceste experienţe trebuie respectate, chiar dacă 20 mai 1990 nu a fost un moment fondator al democraţiei noastre contemporane. Iar una dintre modalităţile prin care putem compensa începutul dificil din anii 1990 include participarea politică lucidă şi votul avizat, în zilele noastre.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |