anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

miercuri, 15.07.2020

Un muzeu pentru 14 mii de suflete

GALERIE
Casa Muzeelor 01
  • Casa Muzeelor 01
- +

Muzeul Pogromului a fost deschis ieri în premieră în cadrul ceremoniilor care au marcat 79 de ani de la masacrele comise la Iaşi împotriva evreilor. În aceeaşi clădire, a fostei Chesturi de unde a început totul în iunie 1941, a fost amenajat încă un muzeu – al Teatrului Evreiesc.

 

A mai trecut un an, care s-a adăugat celorlalţi 78 de la Pogromul de la Iaşi. Comunitatea Evreilor din Iaşi, alături de autorităţile locale, a marcat evenimentul printr-o nouă ediţie a „Marşului Vieţii”, dar şi prin inaugurarea celor două secţii de la Casa Muzeelor, una dedicată victimelor Pogromului din 29-30 iunie 1940, iar cealaltă, istoriei Teatrului Evreiesc.

Suita ceremoniilor a început la Cimitirul Evreiesc, unde au fost depuse coroane de flori şi mai multe oficialităţi au ţinut scurte alocuţiuni. „Sunt deosebit de emoţionat, aflându-mă în acest loc, unde concetăţeni de ai mei, aproape 14 mii, şi-au pierdut viaţa numai datorită faptului că erau evrei”, a spus Iancu Zuckerman, supravieţuitor al Trenurilor Morţii. Cei care au scăpat cu viaţă din masacrele din Iaşi au fost înghesuiţi în vagoane şi duşi în condiţii inumane spre lagăre din sudul ţării sau spre Transnistria. Foarte mulţi nu au ajuns la destinaţie: fie au căzut victime execuţiilor comise de militari, fie au fost doborâţi de căldura înăbuşitoare şi de lipsa apei şi hranei pe drum. „Dacă nu vom merge pe această linie, de a face cunoscut ceea ce s-a întâmplat, acest lucru s-ar putea repeta”, a avertizat Iancu Zuckerman.

„Trebuie să ducem mai departe strigătul lor din vagoanele morţii, ţipând după viaţă şi apă, şi să audă toată lumea acele strigăte pentru că ele sunt mărturii ale lucrurilor rele care s-au făcut”, a spus, la rândul lui, primarul Mihai Chirica.

„Efortul de a înţelege trecutul este întotdeauna şi un avertisment. În 1941, crima a fost ridicată la rangul de virtute când statul a fost deturnat de la cea mai importantă misiune a sa – apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Instituţiile care ar fi trebuit să apere populaţia evreiască împotriva unui act deliberat de asasinat nu doar că nu au făcut-o, ci au acţionat tocmai pentru lichidarea propriilor cetăţeni. Oricâte cărţi se vor scrie, oricâte producţii cinematografice se vor realiza şi oricât de mult se va vorbi despre Pogromul din Iaşi, niciodată nu va fi de-ajuns pentru a înţelege cum a fost posibil un asemenea masacru în mijlocul Iaşului şi de ce nu i-a apărat nimeni pe evreii români”, se arată în mesajul preşedintelui Klaus Iohannis.

„Pe 30 iunie, eram culcat la pământ, la fel ca toţi cei aduşi aici”

La Casa Muzeelor – fosta Chestură, locul altor crime în acele zile – Iancu Zuckerman a rememorat coşmarul prin care a trecut atunci. „Pe 30 iunie, eram culcat la pământ, la fel ca toţi cei aduşi aici, în curtea Chesturii. Eu eram lângă copacul acela”, a arătat el spre unul dintre arborii aflaţi acum dincolo de zidul de cărămidă care delimitează curtea.

Adrian Cioflâncă, directorul Centrului de Studiu al Istoriei Evreilor din România, a evocat momentul marcării clădirii cu o placă montată pe faţada dinspre strada Vasile Alecsandri de către fiul unui dintre cei care au trecut prin tragedia din ’41. După zece ani, placa a fost înlocuită cu cea care se află astăzi pe peretele dintre poartă şi intrarea în clădire.

Muzeul luminilor rampei, deasupra unuia al ororilor

Preşedintele CJ, Maricel Popa, a înmânat medalii cu profilul clădirii, transformată în muzeu după ce a fost consolidată, mansardată şi refăcută cu fonduri europene. La demisol se află Muzeul Pogromului, unde acum sunt expuse imagini-mărturii răscolitoare din zilele masacrului.

Parterul este dedicat în întregime Teatrului Evreiesc. În Iaşi, cu 144 de ani în urmă, a fost deschis primul teatru profesionist idiş din lume, „Pomul verde”, care a funcţionat în zona actualului Parc al Teatrului. Sunt expuse afişe cu spectacolele puse în scenă şi obiecte de recuzită: mobilier, un radio vechi, păpuşi.

În sălile de la etajul clădirii vor fi amenajate secţiuni personalizate pentru scriitorii români şi evrei din Moldova istorică, iar mansarda va găzdui ateliere de creaţie pentru copii. Casa Muzeelor se va deschide pentru public la toamnă. 

Şase candele, simbol pentru cele şase milioane de evrei care au pierit în Holocaust, au fost aprinse înainte ca participanţii să intre în grupuri de câte zece persoane în cele două muzee amenajate. Vizita, care a încheiat ceremonia, s-a desfăşurat pe tonurile requiemurilor interpretate de Corul „Gavriil Musicescu” al Filarmonicii „Moldova” Iaşi.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alegeri în Europa

Lucian DÎRDALA

Alegeri în Europa

În ultimele săptămâni am avut ocazia să ne reacomodăm cu procesele electorale, în câteva state-membre ale Uniunii Europene. Este vorba de cel de-al doilea tur al alegerilor locale din Franţa, scrutinul parlamentar din Croaţia, turul decisiv de la prezidenţialele poloneze şi, în fine, votul pentru legislativele regionale din Galicia şi Ţara Bascilor (Spania).

Filmuletul zilei

opinii

Cultura de supermarket

Florin CÎNTIC

Cultura de supermarket

Tsunamiul de RIP1-uri care a invadat Facebookul odată cu trecerea în veşnicie a talentatului şi prolificului compozitor de muzică de film, Ennio Morricone, mi-a readus în minte graniţa fragilă care separă arta autentică de entertainment.

Instant (II)

Radu PĂRPĂUȚĂ

Instant (II)

Pe fereastră aud slujba de la biserică. Preotul se roagă pentru poporul român. Foarte bine. Dar se roagă separat şi pentru „conducătorii noştri”, pentru „mai marii oraşelor şi satelor”. Oare de ce? Înţeleg, aşa e protocolul. Dar protocolul e prost, de urzeală bizantină.

Precariatul

Ioan MILICĂ

Precariatul

Din categoria cuvintelor aflate în uz fără a fi prinse în dicţionarele limbii române actuale, vă  invit să ne oprim asupra unui neologism plastic şi sugestiv pentru vremurile în care trăim: precariat. 

pulspulspuls

Vă mai amintiţi de ce spunea Drac Nea despre Peni Hill şi SIE? Iaca un şpil!

Vă mai amintiţi de ce spunea Drac Nea despre Peni Hill şi SIE? Iaca un şpil!

Caricatura zilei

Test Covid Grecia

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.