„BPOC este o boală caracterizată prin limitarea fluxului de aer care e incomplet ireversibilă. Limitarea este progresivă şi se asociază cu un răspuns inflamator anormal al plămânului la particule nocive sau noxe”, a precizat prof.dr. Roxana Nemeş, medic primar pneumolog şi preşedinte al SRP în cadrul evenimentului. Specialistul a mai spus că afecţiunea este subdiagnosticată şi că acele cazuri care ajung la spital sunt doar „vârful icebergului”. Principala cauză a BPOC este fumatul, urmat de poluare, reducerea funcţională a capacităţii pulmonare fiind una progresivă.

„Se fumează de la o vârstă mult mai fragedă, uneori chiar din copilărie. Din păcate, un pacient tânăr, în jur de 40 de ani, care fumează şi care este încă activ, nu merge la spital să îşi facă spirometria (n.red. - metodă de măsurare a capacităţii respiratorii). Limitarea este progresivă, adică înaintăm încet şi lent către o pierdere funcţională foarte importantă”, a explicat medicul pneumolog. Pe lângă fumatul clasic, în lista principalilor factori de risc se numără şi vapingul, folosirea ţigării electronice, care afectează într-un mod asemănător cu fumatul clasic.

„Noi avem o problemă la adolescenţi cu acest vaping. Leziunile pe care le creează sunt identice cu cele ale fumatului clasic, cu atât mai mult cu cât substanţele care se folosesc sunt substanţe uleioase. Există risc de pneumonie lipoidică, prin aspiraţie, şi fumatul în acest context este mult mai agresiv. Odată cu instalarea bolii, rata de declin este tot mai mare”, a completat prof. dr. Roxana Nemeş, preşedintele SRP.

Singura armă - vaccinarea

Un alt factor de risc este poluarea, principalele cauze ale poluării atmosferice cu PM10 şi PM 2,5 în marile oraşe fiind traficul rutier, lipsa spaţiilor verzi, dar şi poluarea generată de şantierele care nu respectă normele de organizare. Medicul a mai explicat că, în acest context, „singura armă redutabilă” este vaccinarea şi a subliniat importanţa administrării vaccinurilor antigripale şi pneumococice la adulţi. Mai concret, vaccinul antigripal reduce numărul exacerbărilor acute care apar la cei care suferă de BPOC, iar cel pneumococic reduce incidenţa bolii pneumococice invazive. Specialiştii spun că acesta este şi unul dintre obiectivele primordiale ale tratamentului BPOC: reducerea frecvenţei şi severităţii exacerbărilor, acesta având un impact negativ major asupra stării de sănătate şi a progresiei bolii.

„Administrarea concomitentă atât a vaccinurilor pneumococice, cât şi a vaccinurilor antigripale ar putea reduce incidenţa diverselor complicaţii, spitalizarea, mortalitatea bolilor cronice. Vaccinarea la pacienţii vârstnici cu BPOC ar putea reduce spitalizarea pentru pneumonie cu 63% şi mortalitatea generală cu 81%”, a precizat prof. dr. Roxana Nemeş.

Deşi nu foarte mulţi adulţi aleg să se vaccineze anti-pneumococic, această imunizare ar întrerupe lanţul infectării, ar reduce povara bolii în rândul pacienţilor cu afecţiuni cronice şi ar preveni răspândirea comunitară extinsă. Astfel, schema pentru prevenirea infecţiilor respiratorii include vaccinarea antigripală anuală, cea antipneumococică la fiecare cinci-zece ani şi cea anti-COVID-19. Un test de risc recomandat de Societatea Română de Pneumologie şi disponibil pe www.casapneumologilor.ro, arată care este probabilitatea de a suferi de BPOC.

Testul conţine cinci întrebări, iar dacă răspunsul este „da” la cel puţin trei întrebări, este foarte posibil să fie vorba despre BPOC. Aceste întrebări sunt: „Fumaţi sau aţi fumat cândva?”, „Tuşiţi de mai multe ori pe zi, în cele mai multe zile?”, „Eliminaţi spută, în cele mai multe zile?”, „Obosiţi şi rămâneţi fără suflare, mai repede decât alte persoane de acceaşi vârstă ca dumneavoastră?”, „Aveţi vârsta peste 40 de ani?”. Rezultatul testului este orientativ, iar pentru confirmarea diagnosticului este nevoie de prezentare la medic.