Un nou an școlar,dar nimic nu s-a schimbat! Învățământul românesc este în colaps (P)

Filip Havârneanu, deputat USR de Iași și secretar al Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, atrage atenția asupra premiselor noului an școlar care a debutat la începutul acestei săptămâni.

Parlamentarul, printre cei mai activi din regiunea Moldovei și printre cei mai vocali în sectorul educației, transmite că, deși decidenții au promis reforme de sistem în acord cu „România educată”, nimic nu pare să se schimbe sau să se îmbunătățească în mod real în sălile de clasă.

„Nici Ligia Deca, nici Sorin Cîmpeanu, nici ceilalți miniștri care au stat în fruntea Ministerului Educației nu au fost în stare să reformeze cu adevărat învățământul. Au promis, dar au adormit în fotoliile lor confortabile de demnitari. Cu atitudine de stăpân. Ne-au mințit. <<România educată>>, credeam cu toții – pe bună dreptate –, că va salva învățământul românesc. Nu s-a întâmplat. Rata abandonului școlar este în aer, cifrele despre promovabilitatea la examene sunt prezentate trunchiat, cât despre finanțare… nu cred că mai are rost să vorbim.”, a declarat deputatul Filip Havârneanu.

Deputatul atrage atenția și asupra finanțării sistemului de învățământ. Deși legea prevede alocarea a 15% din bugetul general consolidat pentru sistemul de învățământ, acest lucru este greu de crezut că va fi respectat, având în vedere un studiu al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) ce arată că România cheltuie puțin peste 6.000 de dolari per elev, față de media de 14.000 din alte state.

În opinia parlamentarului, aceste sume nu se îndreaptă către dezvoltarea educației, adică infrastructură, materiale didactice sau echipamente digitale, având în vedere că investițiile de acest tip sunt încă suportate de părinți prin practici ilegale precum fondul clasei sau fondul școlii. Banii cheltuiți de stat pentru învățământ s-ar îndrepta spre „limita de subzistență a sistemului, cât să supraviețuiască: salariile profesorilor, curent, apă. Acolo unde există”, după cum transmite deputatul.

Mai mult, deși din 2011 până în 2023 niciun guvern nu a respectat legea și nu a alocat 6% din PIB către educație, acest nou procent de 15% din bugetul consolidat este doar „praf în ochi”, pentru că în bugetul consolidat, conform legislației financiarbugetare din România, sunt incluse și fonduri locale, care până acum nu ar fi fost luate în calcul, ci erau investiții suplimentare.

Mai mult, parlamentarul spune și că planurile-cadru și curriculumul nu sunt adaptate  realității secolului al XXI-lea, iar școala în sine și conținuturile învățate în unitățile de învățământ sunt perimate și, deci, nu mai răspund misiunii sistemului educațional: de integrare a elevului în societate și de inserție în piața muncii.

Deși Ministerul Educației a început un nou sistem de predare-învățare-evaluare prin generația care în urmă cu 12 ani a debutat cu clasa pregătitoare, iar pe parcursul primilor 9 ani au studiat pe baza unor conținuturi noi, situația acestor generații la liceu este dramatică – practic, acești elevi sunt puși în situația în care au parcurs un cu totul alt system de învățare până în gimnaziu, însă în liceu ei sunt nevoiți să învețe de pe vechile planuri-cadru, care nu sunt axate pe asimilarea de competențe de viață, ci pe vechea meteahnă a învățământului preuniversitar, „învățatul pe de rost”. Astfel, noile generații de elevi suferă un blocaj academic prin inacțiunile și tergiversarea Ministerului Educației.

Filip Havârneanu, care este și secretar al Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, amintește că a trimis o interpelare parlamentară în urmă cu câteva luni, în care a interogat Ministerul Educației cu privire la stadiul realizării noilor planuri-cadru pentru elevi și componența nominală a comisiilor care le concep, dar și cu privire la motivul întârzierii acestei reforme de sistem.

Față de întrebările deputatului, ministra Ligia Deca a comunicat, în premieră, componența comisiilor cu experți care lucrează la aceste planuri-cadru – practic, acele documente care reglementează ce, cum și cât învață copiii la școală. În urma publicării acestui document ținut secret de autorități, doi dintre profesorii „numiți” în aceste comisii au contestat public apartenența lor la aceste grupuri de lucru, relatând că nu au fost consultați și că nu fac parte din niciun organism de acest tip, ceea ce arată, din nou, indiferența Ministerului Educației față de reforma asumată prin proiectul prezidențial „România educată”, precum și modificările din pix cu care educația din țara noastră deja s-a obișnuit.

În ceea ce privește politizarea învățământului, deputatul semnalează că Ministerul Educației nu intenționează să organizeze concursuri pentru posturile de inspectori școlari sau pentru directorii unităților conexe (casele corpului didactic, centre județene de resursă și asistență educațională etc.), iar aceștia vor fi numiți, din nou, pe criterii politice, în funcție de partidul care își concentrează puterea în propriile mâini la nivel local.

Ministerul se prevalează de organizarea acestor concursuri publice de ocupare a funcțiilor de manageri în învățământul preuniversitar în spatele pretextului că actualele inspectorate școlare urmează să fie desființate conform noilor reglementări legale și, deci, nu se justifică organizarea de concursuri pentru niște entități care nu vor mai exista. Ceea ce Ministerul nu spune este faptul că nu va desființa ISJ-urile nici în următorii ani, pentru că oamenii puși în fruntea educației locale sunt, în fapt, interpușii partidelor, pentru ca tot ele să poată controla deciziile importante din educație. O analiză de presă arată că, la alegerile locale din iunie 2024, peste 30 de inspectori din cei 41 au candidat pentru diverse funcții (primari, consilieri locali sau județeni).

În ceea ce privește noul Statut al elevului și noul ROFUIP, deputatul transmite că există riscul ca elevii să fie privați de dreptul fundamental la învățământ, având în vedere că sala de detenție nu face altceva decât să elimine pe termen scurt „elevul-problemă” din colectivitate, fără ca problema de fond să fie rezolvată cu adevărat.

Astfel, are loc o segregare cu efecte negative asupra elevilor, iar statul recunoaște că nu dispune de mecanismele necesare pentru prevenirea și combaterea comportamentelor antisociale ale elevilor, alegând să îi elimine pur și simplu de la cursuri, în condițiile în care această măsură nu este limitată în niciun fel, lăsând loc apariției unor abuzuri fără precedent, în care elevii să nu mai aibă deloc acces la ore dacă profesorul nu dorește.

„Ligia Deca își ascunde incompetența în spatele unor reforme de carton. Nimic din noile modificări legislative nu înseamnă România educată la care ea însăși a lucrat când era consilierul prezidențial al lui Iohannis. Ajunsă la fruntea Ministerului Educației, s-a cocoțat pe un fotoliu de demnitar de pe care tot ce face este să creeze falii între elevi și între profesori. Ineficiență, inacțiune, tergiversare, măsuri scrise pe genunchi, lipsă de finanțare. Doamna Deca, am cerut în

Parlament să vă depuneți mandatul dacă prevederea legată de alocarea a 15% din bugetul consolidat pentru educație nu este respectată, însă majoritatea PSD-PNL v-a protejat. Ați reușit să duceți mai departe exact aceleași măsuri eșuate ale foștilor miniștri. Politizarea și ascunderea problemelor sub preș, dar, în schimb, dăm bine pe sticlă și la discursurile de început de an școlar!”, a mai declarat deputatul USR Filip Havârneanu.

Publicitate și alte recomandări video