Care era în anii 90 situația cazurilor de HIV apărute în România? Cum percepeți situația actuală în România, după 30 de ani?

Prof. Dr. Carmen Dorobăț: În perioada în care numărul pacienților seropozitivi a atins cote alarmante, eram un tânăr medic infecționist. În acea nebuloasă, au început să facă pionerat în cunoașterea și stăpânirea a ceea ce avea să fie “fenomenul infecției HIV” în România, nume cunoscute ale lumii medicale – Prof. Păun Ludovic (București), Prof. Dumitru Ștefan (Iași), Prof. Luca Vasile (Iași). Un grup de lucru a fost format la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Matei Balș” din București, iar la inițiativa Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel a fost realizat sistemul fluid de lucru în această arie de patologie infecțioasă ce preocupă întreg globul. În acest sistem ne-am implicat și noi, cei care conducem în teritoriu secțiile de boli infecțioase. În prezent, în țară există 11 Centre Regionale ce se află în permanentă comunicare cu Unitatea Centrală de Supraveghere și Dispensarizare a Infecției cu HIV a Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Matei Balș”. Iași se află pe locul doi ca număr de pacienți, după București. În toate centrele asigurăm un management interdisciplinar al pacienților seropozitivi, oferindu-le inclusiv suport psihologic permanent cu ajutorul unor psihologi dedicați. Avem terapii în țară de ultimă generație, susținute prin program național. Munca în echipă, conlucrarea cu organizațiile de pacienți ne face pe noi – doctori și pacienți – să avem încredere în viitor.

Cât de puternică este legătura medic - pacient pe care o crează această boală?

Prof. Dr. Carmen Dorobăț: Legătura medic – pacient este pe viață. Când i-am descoperit erau doar niște copii, acum sunt adulți, mulți dintre ei parinți de copii sănătoși. Desigur, au fost inerente momentele de neputință în fața bolii. În prezent, deși mai rar, încă există astfel de clipe. Satisfacția vine în momentul în care reușești, ca medic, să-i ștergi disperarea momentului în care află că are această boală. Odată cu începerea tratamentului este esențial să îi dai încrederea că o să ducă o viață normală – pentru că dacă tratamentul prescris de medic este luat corect, există o speranță de viață apropiată de cea a unui individ neinfectat.

Care sunt schimbările pe care le-ați resimțit de-a lungul timpului în controlul infecției HIV în România – cât de mult s-a schimbat managementul bolii?

Prof. Dr. Carmen Dorobăț: Managementul actual al bolii se bazează pe o strategie unitară la nivelul țării. Aplicăm dispensarizarea continuă, ca în orice boală cronică, astfel încât, la momentul potrivit, să putem recurge la o altă formulă terapeutică, una care să asigure nu numai supraviețuirea, dar și confortul social al pacientului.

Care sunt perspectivele persoanelor care trăiesc cu HIV astăzi în ceea ce privește calitatea vieții?

Prof. Dr. Carmen Dorobăț: În prezent, cu ajutorul psihologul si cu al organizațiilor de pacienți, noi, medicii care îi îngrijim pe pacienții seropozitivi, putem spune că reușim să îi integrăm bine social. Îi susținem astfel încât să poată munci conform pregătirii lor și să-și întemeieze familii, însă toate acestea sub directa supraveghere a medicului.  

Ce procent de pacienți raportează un grad ridicat de stigmatizare resimțit – pacienții dumneavoastră se confruntă cu acest lucru?

Prof. Dr. Carmen Dorobăț: Prin discuțiile aduse în spațiul public în ultimii ani, prin înțelegerea evoluției bolii atât de noi, medicii, cât și de pacienți, putem spune că această stigmatizare s-a redus. Continuăm să intervenim, atunci când este cazul, pentru o mai bună înțelegere a acestui fenomen. Această boală este o infecție cronică, are căi de transmitere cunoscute, deci știm să o prevenim. Ca urmare, situarea unei persoane infectate cu HIV/SIDA pe un loc corespunzător în societate esteca și în cazul altor afecțiuni cronice – diabet, hipertensiune arterială.  

Care credeți că sunt soluțiile pentru a reduce în continuare stigma asociată cu HIV în România?

Prof. Dr. Carmen Dorobăț: Bazându-mă pe experiența anilor în calitate de medic și având cunoștințele medicale necesare, consider că, printr-un efort comun, trebuie să facem societatea să înțeleagă că destinul de a avea o astfel de infecție poate fi mult îmbunătățit. Iar acest lucru se poate realiza prin înțelegerea fenomenului, prin acceptarea cu bună credință și amintindu-ne constant de iubirea pe care trebuie să o afișăm pentru cei de lângă noi, despre care toți am învățat.

Mesaj pentru cititori

Prof. Dr. Carmen Dorobăț: „Nu-ți feri privirea” înseamnă un îndemn pentru noi toți – medici, familii, întreaga societate – de a face loc în tumultul vieții în care trăim unui moment în care să înțelegem moral și social această boală, modul de transmitere și de evoluție al acestei infecții în condițiile acestor terapii moderne. Astfel, vom face un pas înainte, “cu privirea” clară, neumbrită de resentimente, într-o epocă a încrederii și înțelegerii între toți semenii acestei societăți. Una pe care ne-o dorim cu toții.

Acest interviu face parte din campania “Nu-ți feri privirea”, o inițiativă GSK România cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva HIV, pentru a sublinia importanța crucială a solidarității umane în lupta împotriva bolii. Integrarea socială a pacienților HIV/SIDA este o componentă esențială a tratării cu succes a bolii. Campania “Nu-ți feri privirea” folosește simbolul unei legături umane fundamentale – contactul vizual – ca metaforă pentru nevoia de a empatiza cu pacienții ce luptă împotriva bolii.