anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Un pas înainte pentru Alianţa Nord-Atlantică

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

S-a încheiat summitul NATO, iar observatorii specializaţi în problematica securităţii au început să-i analizeze semnificaţia, inclusiv din perspectiva obiectivelor României. Am citit şi ascultat, în ultimele două zile, câteva puncte de vedere interesante şi coerente, exprimate de specialişti capabili să facă legătura între problematica militară şi cea de politică internaţională. Nefiind competent în chestiunile ce presupun cunoştinţe în domeniul militar, îmi permit doar să observ că Alianţa rămâne activă, preocupată de reconstruirea în Europa (pe alte baze decât înainte de 1991) a unui dispozitiv militar care să-i susţină obiectivele politice.

Dacă ne referim, însă, la aspecte mai generale, s-ar putea enunţa câteva concluzii. Prima ar fi aceea că se continuă procesul început în septembrie 2014, la Newport (Regatul Unit): Alianţa pare să-şi regăsească relevanţa ca organism de apărare colectivă, în condiţiile în care atitudinea Rusiei justifică definirea acesteia drept principala ameninţare la adresa securităţii spaţiului euro-atlantic. Această evoluţie validează linia adoptată de România, încă de la aderarea sa la NATO.

Apoi, eforturile de consolidare a securităţii la frontiera NATO ne permit să vorbim despre un „flanc estic”. Până nu demult, acest concept era lipsit de consistenţă, dar acum îl putem defini mai clar.  Dezechilibrul Nord-Sud persistă: pe agenda Alianţei, ameninţarea la adresa Poloniei şi Ţărilor Baltice primează în raport cu evoluţiile din zona Mării Negre. Mutaţiile apărute în Sud, după anexarea Crimeei de către Rusia, nu pot schimba o grilă de interpretare strategică consolidată şi - să o recunoaştem - justificată.

Problema Mării Negre va rămâne una dificilă pentru Alianţă, pe termen lung. Nu ne putem aştepta, în actualul context politic şi juridic, la măsuri serioase vizând echilibrarea balanţei de putere, în prezent favorabilă Federaţiei Ruse. România îşi poate propune să valorifice concluziile summitului de la Varşovia, asumându-şi un rol de coagulare a eforturilor celor trei state NATO riverane, dar nu trebuie să ne aşteptăm prea mult de la o asemenea iniţiativă ce depinde, oricum, de aportul naval al Turciei.

Participarea românescă la contingentul multinaţional găzduit de Polonia şi (dacă se confirmă) cea a forţelor poloneze la proiectul similar avansat de România ar constitui o evoluţie benefică. Rămânând la modelul unui flanc răsăritean segmentat într-o zonă de nod şi una de sud, cred că o colaborare de acest tip între cele două ţări ar duce la atenuarea acestei segmentări, mai ales dacă modelul va fi dezvoltat. Desigur, s-ar da consistenţă şi enunţurilor tot mai des formulate la Bucureşti şi Varşovia despre semnificaţia acestei relaţii. Deşi nu cred că în NATO pot exista lideri regionali, e bine să avem state active, cu iniţiativă.

Noi, în Sud, ar trebui să explorăm posibilitatea de a ne întări contactele noastre cu bulgarii şi turcii, inclusiv la nivel academic şi între think tank-urile preocupate de securitate, pornind în principal de la experienţa poloneză, dar şi de la cea a ţărilor baltice. Se ştie că asemenea contacte pot facilita şi relaţia între factorii politici. Cred că aceleaşi consideraţii sunt valabile şi în relaţia noastră cu ţări precum Republica Moldova şi Ucraina, poate şi Georgia, ale căror preocupări de securitate nu ne lasă indiferenţi. Cu uşoare modificări, ele se aplică şi în cazul Rusiei: fără a se transforma în purtători de mesaj ai guvernului român, aceşti actori pot face mai bine cunoscute aşteptările şi îngrijorările noastre la Moscova.

În fine, să revenim la perspectivele generale ale Alianţei: nu ştim cât de mult s-a discutat, pe culoare, despre viitoarea întâlnire la nivel de ambasadori a Consiliului NATO-Rusia. Cel mai probabil, nimeni nu se aşteaptă la evoluţii rapide: starea „nici parteneriat, nici război rece” decretată de NATO va lăsa loc pentru discuţii de substanţă cu Moscova, în spatele reacţiilor nervoase ce nu au întârziat să apară. În acest moment, însă, Rusia nu pare impresionată: cel mai probabil, până la instalarea noii administraţii americane, în ianuarie 2017, raporturile bilaterale vor stagna. Ceea ce, până la urmă, ar putea fi o veste bună.   

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Cosmin PAȘCA

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

Filmuletul zilei

opinii

Interogaţii

Codrin Liviu CUȚITARU

Interogaţii

Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

Efectul F

Nicolae TURTUREANU

Efectul F

...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Alin ANDRIEȘ

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

pulspulspuls

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

Caricatura zilei

Pe roți

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.