Un pas înainte pentru Alianţa Nord-Atlantică
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

Un pas înainte pentru Alianţa Nord-Atlantică

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

S-a încheiat summitul NATO, iar observatorii specializaţi în problematica securităţii au început să-i analizeze semnificaţia, inclusiv din perspectiva obiectivelor României. Am citit şi ascultat, în ultimele două zile, câteva puncte de vedere interesante şi coerente, exprimate de specialişti capabili să facă legătura între problematica militară şi cea de politică internaţională. Nefiind competent în chestiunile ce presupun cunoştinţe în domeniul militar, îmi permit doar să observ că Alianţa rămâne activă, preocupată de reconstruirea în Europa (pe alte baze decât înainte de 1991) a unui dispozitiv militar care să-i susţină obiectivele politice.

Dacă ne referim, însă, la aspecte mai generale, s-ar putea enunţa câteva concluzii. Prima ar fi aceea că se continuă procesul început în septembrie 2014, la Newport (Regatul Unit): Alianţa pare să-şi regăsească relevanţa ca organism de apărare colectivă, în condiţiile în care atitudinea Rusiei justifică definirea acesteia drept principala ameninţare la adresa securităţii spaţiului euro-atlantic. Această evoluţie validează linia adoptată de România, încă de la aderarea sa la NATO.

Apoi, eforturile de consolidare a securităţii la frontiera NATO ne permit să vorbim despre un „flanc estic”. Până nu demult, acest concept era lipsit de consistenţă, dar acum îl putem defini mai clar.  Dezechilibrul Nord-Sud persistă: pe agenda Alianţei, ameninţarea la adresa Poloniei şi Ţărilor Baltice primează în raport cu evoluţiile din zona Mării Negre. Mutaţiile apărute în Sud, după anexarea Crimeei de către Rusia, nu pot schimba o grilă de interpretare strategică consolidată şi - să o recunoaştem - justificată.

Problema Mării Negre va rămâne una dificilă pentru Alianţă, pe termen lung. Nu ne putem aştepta, în actualul context politic şi juridic, la măsuri serioase vizând echilibrarea balanţei de putere, în prezent favorabilă Federaţiei Ruse. România îşi poate propune să valorifice concluziile summitului de la Varşovia, asumându-şi un rol de coagulare a eforturilor celor trei state NATO riverane, dar nu trebuie să ne aşteptăm prea mult de la o asemenea iniţiativă ce depinde, oricum, de aportul naval al Turciei.

Participarea românescă la contingentul multinaţional găzduit de Polonia şi (dacă se confirmă) cea a forţelor poloneze la proiectul similar avansat de România ar constitui o evoluţie benefică. Rămânând la modelul unui flanc răsăritean segmentat într-o zonă de nod şi una de sud, cred că o colaborare de acest tip între cele două ţări ar duce la atenuarea acestei segmentări, mai ales dacă modelul va fi dezvoltat. Desigur, s-ar da consistenţă şi enunţurilor tot mai des formulate la Bucureşti şi Varşovia despre semnificaţia acestei relaţii. Deşi nu cred că în NATO pot exista lideri regionali, e bine să avem state active, cu iniţiativă.

Noi, în Sud, ar trebui să explorăm posibilitatea de a ne întări contactele noastre cu bulgarii şi turcii, inclusiv la nivel academic şi între think tank-urile preocupate de securitate, pornind în principal de la experienţa poloneză, dar şi de la cea a ţărilor baltice. Se ştie că asemenea contacte pot facilita şi relaţia între factorii politici. Cred că aceleaşi consideraţii sunt valabile şi în relaţia noastră cu ţări precum Republica Moldova şi Ucraina, poate şi Georgia, ale căror preocupări de securitate nu ne lasă indiferenţi. Cu uşoare modificări, ele se aplică şi în cazul Rusiei: fără a se transforma în purtători de mesaj ai guvernului român, aceşti actori pot face mai bine cunoscute aşteptările şi îngrijorările noastre la Moscova.

În fine, să revenim la perspectivele generale ale Alianţei: nu ştim cât de mult s-a discutat, pe culoare, despre viitoarea întâlnire la nivel de ambasadori a Consiliului NATO-Rusia. Cel mai probabil, nimeni nu se aşteaptă la evoluţii rapide: starea „nici parteneriat, nici război rece” decretată de NATO va lăsa loc pentru discuţii de substanţă cu Moscova, în spatele reacţiilor nervoase ce nu au întârziat să apară. În acest moment, însă, Rusia nu pare impresionată: cel mai probabil, până la instalarea noii administraţii americane, în ianuarie 2017, raporturile bilaterale vor stagna. Ceea ce, până la urmă, ar putea fi o veste bună.   

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Elitele şi declinul Vestului

Alexandru LĂZESCU

Elitele şi declinul Vestului

Dacă ne raportăm la lecţiile istoriei putem privi decadenţa şi declinul Occidentului în bună măsură ca un rezultat al degradării şi acţiunii acestor elite, preponderent liberale.

Filmuletul zilei

opinii

Boala sănătăţii. Reloaded

Florin CÎNTIC

Boala sănătăţii. Reloaded

Pandemia a arătat nu numai slăbiciunile globale ale lumii medicale, dar a subliniat, dacă mai era nevoie, putreziciunea sistemului nostru sanitar şi ineficienţa politicilor publice în sănătate din ţara noastră. Cum lucrurile se degradează pe zi ce trece aş îndrăzni să-mi provoc cititorii să analizeze ce s-a schimbat în bine faţă de acum cinci ani, când, scandalizat de uciderea din culpă a prietenului Tiberiu Brăilean, scriam acest text:

O scrisoare din Italia

Radu PĂRPĂUȚĂ

O scrisoare din Italia

Draga mea Măriuţă,

Cristian Mandeal - „Minutul de calitate maximă în concert este rezultatul orelor multe de repetiţii” (III)

Alex VASILIU

Cristian Mandeal - „Minutul de calitate maximă în concert este rezultatul orelor multe de repetiţii” (III)

Spre deosebire de mulţi muzicieni academici (solişti de concert, de operă, dirijori, muzicologi), Cristian Mandeal se bucură de atenţia mediei generaliste. Nu mă refer la cronicile sau interviurile realizate de jurnalişti cu studii de specialitate, semnatarii unei rubrici fixe la un cotidian, la o revistă, ci la produsele jurnalistice având ca autori tineri ce posedă o cultură umanistă, interesaţi şi de muzică. 

pulspulspuls

Fătuca de pe virtual

Fătuca de pe virtual

Pentru că mai mulţi amici cetitori ne-au întrebat în ultimele zile cum se poate una ca asta, ca ditamai premarele de capitală culturală să facă greşeli de analfabet funcţional, şi asta ca să nu mai spunem că se mai laudă pe ici pe colo şi cu faptul că a fost şef de promoţie în facultate, iacătă stimaţi telespectatori că am mai scotocit puţin în zona virtuală ca să aflăm una-alta special pentru cei dintre domniile voastre revoltaţi, mai mult sau mai puţin, de o astfel de bătaie de joc la adresa oamenilor care ştiu să scrie din acest târg. 

Caricatura zilei

va

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.