Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Un plan de 100 de ani pentru elita intelectuală din Iaşi

GALERIE
hopulele
  • hopulele
- +

În momentul de faţă, cred că Iaşul rămâne centrul cultural şi academic cu una dintre cele mai puternice elite intelectuale din România. Şi mai cred că este singura consecinţă pozitivă de la izolarea treptată din 1859 încoace.

În primul rând, Iaşul are astăzi, dintr-un cumul de factori şi de cauze, singura elită intelectuală relevantă din ţară rămasă complet apolitică. Să aruncăm o scurtă privire în istoria ultimilor 30 de ani: fie că au vrut să facă în mod veritabil bine sau că au fost ademeniţi cu funcţii – uneori traşi cu forţa, de-a dreptul, în politică – profesorii, academicienii sau intelectualii care au făcut acest pas n-au ieşit cu nimic mai câştigaţi pe plan personal şi profesional. Cei care au decis să-şi păstreze moralitatea, fără a se complace în zone gri, au părăsit sistemul rememorând adesea experienţa ca o decizie proastă. Restul au ajuns să nu mai conteze când discutăm de elite sau de intelectuali.

Dar nu caracterul apolitic oferă valoare elitei intelectuale ieşene, ci rezultatele pe plan ştiinţific. E mai greu la nivel universitar, unde este nevoie şi de o finanţare considerabilă pentru a asigura infrastructura de cercetare necesară intrării în marile competiţii şi clasamente, dar ultimii doi ani au adus rezultate şi aici: pe diferite ramuri, în prealabil ale ştiinţelor exacte, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ au pătruns în Top Shanghai 500, iar Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ este pentru al doilea an la rând singura instituţie de profil în prestigiosul clasament realizat de Times Higher Education. Victorii mici, dar importante dacă le comparăm cu alte centre universitare din ţară care au obţinut rezultate similare, chiar puţin mai bune, dar cu un alt nivel de finanţare şi sprijin guvernamental. Sunt rezultate despre care vorbeam doar ipotetic acum 10 ani, cu jumătate de gură.

Însă strict pe zona ştiinţifică, avem proiecte majore ale Academiei Române coordonate sau demarate de la Iaşi, cum ar fi în zona umanistă, spre exemplu, proiectul Dicţionarului General al Literaturii Române, o indexare şi evaluare complexă a tuturor scriitorilor români de la origini şi până în 2012, în 10.000 de pagini şi nouă volume. Sau traducerea reuşită în 2017 tot de o echipă a Institutului de Filologie Română „Alexandru Phillipide“, a Vechiului Testament – Septuaginta, versiunea lui Nicolae Spătarul Milescu. Pe partea ştiinţelor exacte, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“ din Iaşi, care a împlinit pe 28 decembrie 2018 70 de ani de la înfiinţare, este unul dintre cele mai bune institute ştiinţifice din ţară, indiferent de domeniu. Şi este eficient şi financiar, în special la nivelul fondurilor europene, acolo unde nu contează din ce regiune istorică a ţării este ministrul pentru direcţionarea banilor; doar pe 2018 a accesat proiecte de aproape 100 de milioane de lei.

Dincolo de rezultatele concrete, există şi ceva aparte în Iaşi care a permis intelectualităţii să se dezvolte. Pe de o parte avem istoria şi tradiţia locală, de la înfiinţarea primei universităţi din ţară şi susţinerea primelor cursuri tehnice în limba română, dar şi societăţi culturale cu rezonanţă peste timp, precum Junimea. Dar înceata dezvoltare economică şi administrativă a Iaşului, uitat în Nord-Estul ţării, a favorizat crearea unui climat de linişte, în care goana informaţională şi cea de dezvoltare nu arde la fel de tare ca în Vestul Carpaţilor. Suferinţa mediului de afaceri nu a afectat la fel de tare elita intelectuală, care s-a putut dezvolta aşezat, în linişte. Într-un interviu pe care l-a oferit „Ziarul de Iaşi“ academicianul Ioan Aurel Pop, chiar înainte de a deveni preşedinte al Academiei Române, vorbea la rândul său despre această lentoare pozitivă, creativă, pe care o are Iaşul. „Clujul este mai dinamic şi din acest punct de vedere e mai occidental, cu toate calităţile şi defectele Occidentului. Noi, intelectualii clujeni, care ştim ce valori s-au ridicat aici la Iaşi, privim cu admiraţie şi câteodată chiar cu invidie aşezarea asta care există aici. Noi ne imaginăm încă, şi eu sper că nu greşim prea tare, un oraş în care se mai ţin cenacluri, un oraş în care încă mai au loc dispute intelectuale“. Problema cea mai mare în Iaşi este însă podul, puntea, legătura care nu există între societate şi această elită, care s-a distanţat, conştient sau nu, de tot ce înseamnă ancorare în actualitate, în realitatea oraşului, a cetăţenilor.

„Ziarul de Iaşi“ a realizat o analiză subiectivă şi asumat-incompletă în ediţia specială din ultimul număr a anului trecut, cu 100 de personalităţi care au influenţat destinul Iaşului în ultimii 100 de ani. Analiza a arătat o mulţime de oameni valoroşi, sute, nu doar cei 100 incluşi în articol, majoritatea apreciaţi însă la o bună perioadă de timp după moarte, mulţi dintre ei murind în anonimat complet.

De aceea cred că proiectul pe următorii 100 de ani al elitei intelectuale ieşene ar trebui să fie cel al ancorării în realitate. Ca la 200 de ani de la Marea Unire să se vorbească despre cei 100 de ieşeni care au schimbat destinul Iaşului în ultimii 100 de ani, iar toţi să fie personalităţi marcante ale vremii lor.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri