Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
În momentul de faţă, cred că Iaşul rămâne centrul cultural şi academic cu una dintre cele mai puternice elite intelectuale din România. Şi mai cred că este singura consecinţă pozitivă de la izolarea treptată din 1859 încoace.
În primul rând, Iaşul are astăzi, dintr-un cumul de factori şi de cauze, singura elită intelectuală relevantă din ţară rămasă complet apolitică. Să aruncăm o scurtă privire în istoria ultimilor 30 de ani: fie că au vrut să facă în mod veritabil bine sau că au fost ademeniţi cu funcţii – uneori traşi cu forţa, de-a dreptul, în politică – profesorii, academicienii sau intelectualii care au făcut acest pas n-au ieşit cu nimic mai câştigaţi pe plan personal şi profesional. Cei care au decis să-şi păstreze moralitatea, fără a se complace în zone gri, au părăsit sistemul rememorând adesea experienţa ca o decizie proastă. Restul au ajuns să nu mai conteze când discutăm de elite sau de intelectuali.
Dar nu caracterul apolitic oferă valoare elitei intelectuale ieşene, ci rezultatele pe plan ştiinţific. E mai greu la nivel universitar, unde este nevoie şi de o finanţare considerabilă pentru a asigura infrastructura de cercetare necesară intrării în marile competiţii şi clasamente, dar ultimii doi ani au adus rezultate şi aici: pe diferite ramuri, în prealabil ale ştiinţelor exacte, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ şi Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ au pătruns în Top Shanghai 500, iar Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ este pentru al doilea an la rând singura instituţie de profil în prestigiosul clasament realizat de Times Higher Education. Victorii mici, dar importante dacă le comparăm cu alte centre universitare din ţară care au obţinut rezultate similare, chiar puţin mai bune, dar cu un alt nivel de finanţare şi sprijin guvernamental. Sunt rezultate despre care vorbeam doar ipotetic acum 10 ani, cu jumătate de gură.
Însă strict pe zona ştiinţifică, avem proiecte majore ale Academiei Române coordonate sau demarate de la Iaşi, cum ar fi în zona umanistă, spre exemplu, proiectul Dicţionarului General al Literaturii Române, o indexare şi evaluare complexă a tuturor scriitorilor români de la origini şi până în 2012, în 10.000 de pagini şi nouă volume. Sau traducerea reuşită în 2017 tot de o echipă a Institutului de Filologie Română „Alexandru Phillipide“, a Vechiului Testament – Septuaginta, versiunea lui Nicolae Spătarul Milescu. Pe partea ştiinţelor exacte, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“ din Iaşi, care a împlinit pe 28 decembrie 2018 70 de ani de la înfiinţare, este unul dintre cele mai bune institute ştiinţifice din ţară, indiferent de domeniu. Şi este eficient şi financiar, în special la nivelul fondurilor europene, acolo unde nu contează din ce regiune istorică a ţării este ministrul pentru direcţionarea banilor; doar pe 2018 a accesat proiecte de aproape 100 de milioane de lei.
Dincolo de rezultatele concrete, există şi ceva aparte în Iaşi care a permis intelectualităţii să se dezvolte. Pe de o parte avem istoria şi tradiţia locală, de la înfiinţarea primei universităţi din ţară şi susţinerea primelor cursuri tehnice în limba română, dar şi societăţi culturale cu rezonanţă peste timp, precum Junimea. Dar înceata dezvoltare economică şi administrativă a Iaşului, uitat în Nord-Estul ţării, a favorizat crearea unui climat de linişte, în care goana informaţională şi cea de dezvoltare nu arde la fel de tare ca în Vestul Carpaţilor. Suferinţa mediului de afaceri nu a afectat la fel de tare elita intelectuală, care s-a putut dezvolta aşezat, în linişte. Într-un interviu pe care l-a oferit „Ziarul de Iaşi“ academicianul Ioan Aurel Pop, chiar înainte de a deveni preşedinte al Academiei Române, vorbea la rândul său despre această lentoare pozitivă, creativă, pe care o are Iaşul. „Clujul este mai dinamic şi din acest punct de vedere e mai occidental, cu toate calităţile şi defectele Occidentului. Noi, intelectualii clujeni, care ştim ce valori s-au ridicat aici la Iaşi, privim cu admiraţie şi câteodată chiar cu invidie aşezarea asta care există aici. Noi ne imaginăm încă, şi eu sper că nu greşim prea tare, un oraş în care se mai ţin cenacluri, un oraş în care încă mai au loc dispute intelectuale“. Problema cea mai mare în Iaşi este însă podul, puntea, legătura care nu există între societate şi această elită, care s-a distanţat, conştient sau nu, de tot ce înseamnă ancorare în actualitate, în realitatea oraşului, a cetăţenilor.
„Ziarul de Iaşi“ a realizat o analiză subiectivă şi asumat-incompletă în ediţia specială din ultimul număr a anului trecut, cu 100 de personalităţi care au influenţat destinul Iaşului în ultimii 100 de ani. Analiza a arătat o mulţime de oameni valoroşi, sute, nu doar cei 100 incluşi în articol, majoritatea apreciaţi însă la o bună perioadă de timp după moarte, mulţi dintre ei murind în anonimat complet.
De aceea cred că proiectul pe următorii 100 de ani al elitei intelectuale ieşene ar trebui să fie cel al ancorării în realitate. Ca la 200 de ani de la Marea Unire să se vorbească despre cei 100 de ieşeni care au schimbat destinul Iaşului în ultimii 100 de ani, iar toţi să fie personalităţi marcante ale vremii lor.
Cuvinte cheie: + elita, intelectuala, iasi
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |