Un polonez la Bruxelles (I)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 18.09.2021

Un polonez la Bruxelles (I)

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

Faptul că Polonia a evitat recesiunea şi a înregistrat rate anuale respectabile de creştere economică a reprezentat un argument important în „recrutarea” lui Donald Tusk.

Vizita preşedintelui Iohannis la Varşovia a semnalat intensificarea unui dialog oportun şi necesar între două ţări importante ale flancului estic al Uniunii Europene. În ultimii ani, nevoia de coordonare cu Polonia a fost semnalată de numeroşi exponenţi ai mediilor acedemice şi ai societăţii civile. Adesea, această atracţie a fost corelată cu respectul dobândit, la Bucureşti, de premierul Donald Tusk - de altfel, chiar Victor Ponta l-a nominalizat pe omologul său polonez din acea vreme printre politicienii europeni pe care îi respectă cel mai mult. Mai târziu, desemnarea sa în funcţia de preşedinte al Consiliului European, după scrutinul de anul trecut, a fost foarte bine primită la Bucureşti. Probabil că d-l Tusk, pentru care Ucraina şi chestiunile de securitate regională sunt extrem de importante, poate încuraja, din funcţia sa de la Bruxelles, întărirea cooperării dintre ţara sa şi România.

Pragmatic şi versatil, Donald Tusk este un alergător de cursă lungă în politica poloneză. Faptul că este singurul şef de guvern care şi-a reînnoit mandatul prin alegeri, după prăbuşirea comunismului, vorbeşte de la sine. Mult mai dificil i-a fost, totuşi, să ajungă la putere: ascensiunea a fost lentă, vehiculul politic („Platforma Civică” - PO) a fost asamblat cu greutate, iar în 2005 a existat şi cursa prezidenţială pierdută, la o diferenţă de aproape zece procente, în faţa lui Lech Kaczyński, cel care mai târziu avea să cadă victimă accidentului avaiatic de la Smolensk.

Marea rivalitate din politica poloneză a ultimului deceniu a fost cea care l-a opus pe Tusk fraţilor gemeni Lech şi Jaroslaw Kaczyński. Tusk a părăsit scena poloneză lăsându-şi tabăra în avantaj: două victorii consecutive la alegerile legislative, precum şi succesul unui exponent al PO în scrutinul prezidenţial organizat după tragedia de la Smolensk. 

E greu de spus dacă nu cumva Jaroslaw Kaczyński ar fi fost pe cale să-şi ia revanşa chiar în această toamnă, când sunt programate noi alegeri legislative. Însă, cel puţin potrivit sondajelor de opinie, plecarea lui Tusk la Bruxelles şi învestirea ca prim-ministru a Ewei Kopacz au înlăturat din joc un factor periculos - uzura unui şef de guvern aflat la putere încă din 2007 - şi au permis grupării PO să revină pe primul loc în sondaje.

Este, desigur, o imagine de moment, iar următoarele luni ar putea aduce schimbări. Cert este, însă, că politicile economice precaute şi orientate către piaţa liberă ale cabinetului Tusk sunt considerate un model de succes în Europa Centrală şi de Est, în perioada crizei economice. Faptul că Polonia a evitat recesiunea şi a înregistrat rate anuale respectabile de creştere economică a reprezentat, probabil, un argument important în „recrutarea” lui Tusk pentru o funcţie - aceea de preşedinte al Consiliului European - ce implică responsabilităţi de coordonare a politicilor economice.

Probabil că a contat şi argumentul experienţei în forul ce reuneşte şefii de state şi guverne din UE, premierul polonez fiind, în 2014, cel mai vechi participant la aceste discuţii. În subsidiar, trebuie menţionat că Polonia s-a confruntat cu destule controverse privind cine ar trebui să fie şeful delegaţiei naţionale în Consiliul European, în perioada în care Tusk a coabitat cu preşedintele L. Kaczyński.

S-a vorbit şi s-a scris mult despre inadecvarea unui preşedinte al Consiliului European care să provină dintr-o ţară ce (încă) nu face parte din zona euro. Totuşi, dincolo de obiecţii - mai degrabă nefondate şi uneori deranjante - putem vedea în această decizie un mesaj indirect adresat de liderii UE ţărilor situate în afara uniunii monetare: nu sunt excluse din procesul decizional la vârf pe acest considerent şi nu sunt tratate drept membri de rang secund (se ştie, România şi Bulgaria ar putea denunţa un astfel de tratament, din cauza blocării accesului în spaţiul Schengen).

Oricum, în cazul lui Tusk, opţiunea sa de principiu în favoarea introducerii euro este cunoscută, ea fiind asumată şi de succesoarea sa. Dacă PO câştigă viitoarele alegeri legislative, fixarea unui termen ar putea reveni pe agenda publică. Premierul Ewa Kopacz accentuează, însă, faptul că este nevoie întâi de o analiză a perspectivelor monedei euro, o atitudine prudentă în condiţiile în care populaţia rămâne divizată, iar partidul lui J. Kaczyński (devenit tot mai eurosceptic, în opoziţie) pledează pentru organizarea unui referendum.  

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu” 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.