Un polonez la Bruxelles (II)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 18.09.2021

Un polonez la Bruxelles (II)

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

Donald Tusk îşi va vedea pus la încercare stilul merkelian de gestionare a crizelor.

Închei astăzi consideraţiile începute săptămâna trecută pe marginea personalităţii lui Donald Tusk, fost premier polonez şi actualul preşedinte al Consiliului European (EUCO). Nu va fi nicio surpriză dacă tonul se va menţine pozitiv: Donald Tusk s-a numărat mereu printre politicienii mei preferaţi, chiar dacă - mărturisesc - mi-aş dori să ştiu mult mai multe despre viaţa politică poloneză.

Aşadar, deşi a părăsit Varşovia pentru Bruxelles, anul acesta vor exista două teste interne, ambele indirecte, pentru „linia Tusk”. La scrutinul prezidenţial, scorurile înregistrate de Bronisław Komorowski, preşedinte în funcţie şi fost aliat al lui Tusk, sunt cât se poate de  convingătoare. Pentru legislativele din toamnă, o apreciere pozitivă faţă de activitatea lui Tusk la Bruxelles poate ajuta fostul său partid - Platforma Civică (PO), de centru-dreapta - să obţină o a treia victorie consecutivă.

Până în prezent, nu s-ar putea spune că noul preşedinte EUCO are o sarcină uşoară. Recenta întâlnire la vârf de săptămâna trecută poate fi considerată un succes (şi) pentru Tusk, prin aceea că sancţiunile contra Rusiei au fost menţinute în forma actuală, sub rezerva aplicării Acordului Minsk II, în ciuda existenţei unui front destul de larg în favoarea concilierii. Pe de altă parte, aşa cum recunoaşte toată lumea, marea provocare va fi reprezentată de dosarul grec, iar în această privinţă preşedintele EUCO a provocat deja reacţii negative, prin mini-summitul neoficial (la cină) la care nu au primit invitaţii decât unii dintre actorii implicaţi.

Participarea liderilor francez şi german (desigur, alături de premierul grec Alexis Tsipras) readuce în actualitate problema unui directorat neoficial al zonei euro, ceea ce este deranjant atât pentru statele beneficiare de asistenţă din Sud, cât şi pentru donatorii din Nord. Mai mult decât atât, Tusk a omis să-l invite pe preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, ceea ce i-a deranjat pe unii europarlamentari, în special pe cei din zona stângii. Totuşi, la Bruxelles există un acord tacit cu privire la instrumentele neoficiale pe care trebuie să le aibă la dispoziţie şeful EUCO. El n-a făcut niciun secret din faptul că eventuala convocare a unui Consiliu European pe tema Greciei nu este, deocamdată oportună: aceasta ar putea fi o soluţie de avarie, în cazul în care lucrurile vor degenera şi va creşte riscul unei ieşiri (fie şi accidentale) a Greciei din zona euro.

Criza ucraineană şi situaţia financiară a Greciei sunt urgenţe ce se încadrează, aşa cum este normal, în setul de patru priorităţi majore enunţat de preşedintele EUCO la preluarea mandatului. Protejarea valorilor fundamentale ale UE împotriva ameninţărilor venite din atât din interior, cât şi din exterior, respectiv desăvârşirea uniunii monetare constituie primele două teme, iar dincolo de cuvintele înălţătoare se zăreşte o realitate cenuşie. Poate că nici ultimele două, întărirea prezenţei internaţionale a UE (inclusiv în aria securităţii) sau strângerea legăturilor cu SUA, nu sunt uşor de atins, însă ele îi oferă preşedintelui EUCO mai mult spaţiu de mişcare. Doi ani şi jumătate sau cinci - dacă mandatul îi va fi reînnoit - nu înseamnă mare lucru, dar pentru Tusk este obligatoriu să poată demonstra că preşedinţia sa a creat condiţii de progres.   

Ar fi prematur să vorbim de încheierea perioadei de graţie de care se bucură Donald Tusk - ea se va epuiza, probabil, fără zgomot, pe măsură ce aşteptările tot mai mari vor fi contrazise de lentoarea EUCO şi a altor instituţii europene. Dar, până la urmă, în politica europeană, perioadele de graţie sunt anormale, iar conflictul este starea firească.

Fostul premier polonez a fost etichetat drept un „mediator carismatic” - e drept, cinicii ar spune că, prin comparaţie cu Herman van Rompuy, aproape oricine ar părea carismatic. Dar fostul lider polonez nu are un mandat clar pentru a reinventa oficiul pe care îl deţine, astfel că impulsurile spre acţiune vor trebui mereu cenzurate de acel „merkelianism” pe care mulţi îl văd la Tusk.

E vorba de acel stil bazat pe vorbe puţine, rostite târziu, lăsând mereu loc de întoarcere, dar niciodată atât de mult loc încât celălalt să nu te ia în serios. Şi totodată, pe acţiune întârziată - mai degrabă reacţie - şi precaută, lipsită de mari ambiţii, dar niciodată urmată de zigzaguri. Cineva s-ar putea întreba dacă nu cumva însăşi funcţia de Preşedinte al EUCO nu reprezintă o reflectare instituţională a merkelianismului, deşi în aparenţă nimic n-ar justifica o comparaţie între mediatorul-broker inventat prin tratatul de la Lisabona şi puternica demnitate de cancelar german. Ca premier, Tusk a fost un bun gestionar al coaliţiilor, inclusiv în interiorul propriului partid; acum, e pe cale să constate că tiparul lor şi viteza cu care se pot schimba reprezintă o provocare.   

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu” 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.