Caută 
1 MIN
Creşterea rolului Bucureştiului în Moldova, ca urmare a diminuarii consistente a distanţei-timp doar pe acest vector, va impune o diminuare a rolului Iaşului în ecuaţia teritorială regională. Efectul imediat va fi o diminuare a coeziunii regionale, şi aşa destul de precară.
În primele două texte ale seriei am văzut că din cei 37 de mii de salariaţi ce s-au adăugat în intervalul 2010-2023 judeţului Iaşi, 38% (un plus de aproape 14 mii de salariaţi) a fost reprezentat de salariaţii din companiile ce activează în domeniile CAEN specifice IT-ului propriu-zis. Dacă adăugăm la această valoare şi creşterea de aproximativ 5 mii de salariaţi în companiile outsourcing non-IT (cercetare şi dezvoltare în domeniul auto, call centere, contabilitate, servicii bancare, proiectare etc.), observăm că peste jumătate din evoluţia numărului de salariaţi a fost asigurată de către domeniile ce au impus Iaşul în economia internaţională.
În ultimele două intervale anuale pentru care avem date (2021-2022 şi 2022-2023), creşterea numărului de angajaţi în IT-ul propriu-zis a încetinit, iar între 2019 şi 2023 şi numărul de salariaţi din outsourcing-ul non-IT s-a plafonat între valori anuale de 8-9 mii. Cu siguranţă nici datele oficiale pentru 2024 nu vor arăta mult diferit de cele din 2023, iar pentru anul în curs şi în viitorul apropiat, trendul crescător nu pare a fi lesne de reactivat. Toate acestea ne demonstrează că ne aflăm într-un nou ciclu de evoluţie economică a Iaşului, care, din nefericire, nu mai seamănă cu cel precedent, ce a fost unul fast pentru economia locală.
În aceste condiţii, mai avem oportunităţi de dezvoltare a economiei urbane ieşene în anii ce vin? Situaţia actuală şi proiectele unor obiective sociale şi comerciale importante, ce vor fi livrate într-un timp relativ scurt, ne determină să credem că serviciile teritoriale (învăţământ superior, cele medicale, cele aeroportuare etc.), precum şi cele comerciale se vor încadra pe un trend important de creştere. Însă, industria, plafonată la nivelul de 27-28 de mii de salariaţi pentru întregul judeţ Iaşi de mai bine de 5 ani, nu pare a avea un orizont important de creştere, cel puţin, nu până la finalul deceniului. Vinovată e starea de izolare în care va rămâne Iaşul din perspectiva reţelei de autostrăzi, autorităţile apreciind că abia în 2030 vor fi livrate toate tronsoanele autostrăzii A8 între nodul de la Paşcani (intersecţia cu A7) şi cel de la Leţcani. De la Leţcani şi până la podul de la Ungheni, Dumnezeu cu mila!
E un lucru bine ştiut că efectele unei căi rutiere rapide se manifestă la toate nivelurile scalare, de la cel local, la cel regional, naţional şi transnaţional. Aici, nu voi vorbi decât despre sectorul dintre Iaşi şi intersecţia A8 cu A7 din zona Paşcanilor, sector ce e important nu doar din perspectiva relaţiilor transcontinentale, ci şi din perspectiva teritorială regională şi locală. Livrarea acestui sector va însemna o diminuare consistentă a timpului de parcurs între Iaşi, cel mai important pol de servicii la nivel regional, şi restul localităţilor din Moldova. Dacă în prezent cei 190 de km dintre oraşul Siret şi Iaşi sunt acoperiţi în aproximativ 3 ore (asta dacă nu ne lovim de ambuteiajele, devenite tradiţionale, de la Podu Iloaiei sau de la Antibiotice până la rondul Păcurari!), în cazul în care A7 şi A8 ar funcţiona, timpul de parcurs aproape că s-ar înjumătăţi. Asta nu înseamnă doar o eficienţă mai mare în ceea ce priveşte transportul de mărfuri, ci şi o accesibilitate crescută la serviciile teritoriale (sanitare, de transport aerian, de învăţământ). Această diminuare consistentă a timpului de parcurs către un spital de elită din Iaşi ar putea salva multe vieţi.
Anii de întârziere, ce s-au acumulat până acum în dreptul acestui proiect, înseamnă eliminarea pentru mai mulţi ani a Iaşului (repet, principalul pol de servicii al regiunii!) din ecuaţia mobilităţii rutiere rapide la toate nivelurile scalare, de la cel regional, la cel naţional şi transnaţional. În plus, această întârziere, mergând pe principiul nerod al finanţării de tip „primul venit, primul servit”, ar putea scoate A8 din toate liniile de finanţare.
Între timp autostrada A7 (cea care va lega Moldova de Capitală), ce are norocul de a deservi direct interesele teritoriale ale Bucureştiului în periferie, se află în diverse stadii. Există tronsoane livrate, altele aflându-se în construcţie pe sectoarele Paşcani – intersecţie cu A3 (la câţiva km SE de Ploieşti). Această întârziere în livrarea A8 pe sectorul Iaşi – intersecţia cu A7 va imprima o schimbare a raportului de forţe teritoriale dintre Iaşi – polul principal regional şi Bucureşti – un pol superior, dar extern regiunii şi aflat la mare distanţă. Creşterea rolului Bucureştiului în Moldova, ca urmare a diminuarii consistente a distanţei-timp doar pe acest vector, va impune o diminuare a rolului Iaşului în ecuaţia teritorială regională. Efectul imediat va fi o diminuare a coeziunii regionale, şi aşa destul de precară. (Pe data viitoare)
George Țurcănașu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultății de Geografie și Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Publicitate și alte recomandări video
