anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Un preşedinte discret

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Nu se pune problema să stabilim, aici, pattern-uri ambiţioase. Se poate, totuşi, observa că preşedinţii Senatului din guvernările dominate de Ion Iliescu au fost politicieni lipsiţi de ambiţia de a controla partidul sau guvernul, acceptând fără obiecţii supremaţia lui Ion Iliescu.

S-a stins ieri din viaţă, la nouăzeci de ani, Oliviu Gherman, fost preşedinte al Senatului şi totodată al Frontului Democrat al Salvării Naţionale (astăzi, Partidul Social Democrat) în perioada 1992-1996. Implicat în politica activă încă din 1990, Oliviu Gherman s-a retras în 2001, odată cu preluarea funcţiei de ambasador la Paris, urmată de cea de reprezentant al României la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (Viena).

Clujean de origine, s-a format ca fizician la Universitatea Babeş-Bolyai, unde şi-a început şi cariera didactică şi de cercetare, dar a părăsit mai târziu Ardealul pentru Oltenia, devenind unul dintre fondatorii şcolii de fizică de la Universitatea din Craiova. Cunoscut, desigur, în rândul comunităţii ştiinţifice din acele vremuri, Oliviu Gherman a însemnat pentru mulţi liceeni din anii 1970 sau 1980 (categorie în care se înscrie şi semnatarul acestui text), un nume important în bibliografia de pregătire şi admitere în învăţământul superior, la disciplina Fizică.

Anul 1990 a adus împărţirea între şcoală şi politică, ultima devenind, după alegerile din 20 mai, prioritară. Oliviu Gherman a devenit una dintre figurile importante, dar discrete, ale taberei pro-Iliescu din Frontul Salvării Naţionale (FSN), nucleul viitorului FDSN. Ales senator în Dolj şi, ulterior, în Bucureşti, profesorul Oliviu Gherman a avut o evoluţie ce exemplifică atracţia unei mari părţi din mediul academic românesc pentru o transformare lentă, după 1989. Ion Iliescu a fost, în acei ani, figura pe care aceşti oameni o cunoşteau şi o înţelegeau. El le oferea ocazia de care nu se bucuraseră în timpul regimului comunist - aceea de a-şi utiliza experienţa, de a-şi face cunoscute opiniile, de a dobândi prestigiu social. Iar Oliviu Gherman s-a numărat printre cei care au răspuns acestei oferte cu o loialitate exemplară.

Astfel se explică, probabil, şi decizia lui Ion Iliescu, reconfirmat preşedinte în 1992, de a-l susţine pe Oliviu Gherman pentru funcţia de lider al partidului şi, în acelaşi timp, de a-i conferi a doua poziţie în stat, ca preşedinte al Senatului. Calmul şi deschiderea către dialog pe care le etala mereu profesorul doljean erau utile pentru „normalizarea” partidului, după scindarea de aripa Petre Roman, dar şi pentru gestionarea viitoarelor conflicte între facţiuni, conflicte care n-ar mai fi trebuit, în niciun caz, lăsate să ia proporţiile celei din 1991. În plan parlamentar, lipsa ambiţiilor personale, calităţile de mediator şi relaţia de respect stabilită cu colegii din opoziţie făceau din Oliviu Gherman o variantă ideală pentru şefia camerei superioare. În fine, referindu-ne acum la ambele poziţii, probabil că Oliviu Gherman era şi o persoană potrivită pentru a dialoga cu interlocutorii din străinătate, mai mult decât rezervaţi în raporturile cu Bucureştiul, mai ales după constituirea „patrulaterului roşu”, în 1992.

Dar, desigur, în partid îşi începea ascensiunea un alt politician capabil şi dornic să discute cu interlocutorii din străinătate, şi care - spre deosebire de Oliviu Gherman - era interesat de viitoare poziţii executive de vârf: este vorba de Adrian Năstase, preşedinte al Camerei Deputaţilor în aceeaşi perioadă, 1992-1996. Este greu de presupus cine ar fi deţinut şefia partidului (devenit PDSR) în perioada 1996-2000 dacă Ion Iliescu ar fi rămas la Palatul Cotroceni. Poate că Oliviu Gherman ar fi fost rugat să lase locul viitorului om-forte sau, cine ştie, poate că ar fi fost menţinut pentru a nu-i permite acestuia să acumuleze prea multă putere (mai ales dacă ar fi devenit şi premier). Însă, în 1996, cele două mandate simultane ale lui Oliviu Gherman se încheie, după victoria electorală a forţelor anti-PSD şi după ce Ion Iliescu revine în fruntea partidului într-un rol nou: acela de lider al opoziţiei.

Începe o perioadă în care stilul politic al profesorului din Craiova nu mai pare în ton cu cel al partidului. Oliviu Gherman nu este capabil să se distingă nici prin idei semnificative de politică publică, nici prin critici virulente la adresa adversarilor. Începe, aşadar, declinul acceptat al influenţei sale parlamentare, iar realegerea din 2000 nu-l poate infirma: în partid, schimbarea generaţiilor continua zgomotos. După câteva luni, Oliviu Gherman este numit ambasador la Paris, un post foarte important în condiţiile speranţelor de integrare şi, totodată, un post în care conta foarte mult - inclusiv pentru imaginea în faţa gazdelor - relaţia directă cu preşedintele României. Evident că Oliviu Gherman avea această relaţie, iar trecutul său în ierarhia puterii le demonstra interlocutorilor francezi că România acordă o mare importanţă relaţiei bilaterale.

Nu se pune problema să stabilim, aici, pattern-uri ambiţioase. Se poate, totuşi, observa că preşedinţii Senatului din guvernările dominate de Ion Iliescu - Alexandru Bârlădeanu (1990-1992), Oliviu Gherman (1992-1996), respectiv ex-premierul Nicolae Văcăroiu (2000-2004, rămas în funcţie şi în următoarea legislatură, în care PSD a fost partid de opoziţie) - au fost politicieni lipsiţi de ambiţia de a controla partidul sau guvernul, acceptând fără obiecţii supremaţia lui Ion Iliescu. Dacă, însă, ne referim la preşedinţii PSD, sub diversele sale nume, atunci se remarcă uşor faptul că Oliviu Gherman, discret şi lipsit de ambiţii politice şi executive, a fost excepţia care întăreşte regula.     

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Opțiunile geopolitice ale Europei în confruntarea dintre America și China

Alexandru LĂZESCU

Opțiunile geopolitice ale Europei în confruntarea dintre America și China

Deşi europenii au evitat până acum, în general, să adopte o atitudine excesiv de contondentă în raport cu China şi nici nu s-au raliat poziţiei americane, pe care totuşi o împărtăşesc în mare parte, au devenit tot mai îngrijoraţi şi mai iritaţi de atitudinea tot mai agresivă a Berlinului.

Filmuletul zilei

opinii

La masa oficială

Nichita DANILOV

La masa oficială

În aparenţă, înfăţişarea bonomă lui Medvedev degaja linişte şi echilibru. Dar asta era doar aparenţă. Căci pixul pe care preşedintele îl învârtea între degete în timp ce stătea în prezidiu exprima destul de multe. Nesiguranţă? Plictiseală? Nerăbdare?

Viaţa ca teatru, omul ca spectacol

Dana ȚABREA

Viaţa ca teatru, omul ca spectacol

Dacă viaţa ar fi asemenea unei scene de teatru, atunci omul nu ar putea fi decât actor sau spectator. Metafora vieţii ca teatru, în sensul scoaterii din context a replicilor lui Jaques din As You Like It de William Shakespeare, conduce la o interpretare prejudiciată („Lumea-ntreagă e o scenă şi toţi oamenii sunt actori”). 

Ultimele zile

Michael ASTNER

Ultimele zile

După ce petrec săptămâni bune la ţară, la Amnaş, cum-necum vine momentul în care parcă simt că gata, ajunge. Şi asta dincolo de eventualele chestiuni concrete ce-ar fi de rezolvat la oraş. Iar din momentul acela, al fixării datei plecării, ultimele zile capătă un ritm şi-un conţinut al lor: încep să pregătesc curtea şi casa pentru absenţa mea, să fac, adică, oareşce ordine, să fac curat etc.

pulspulspuls

O mare minune dumnezeiască la saloanele Covid de la Iaşi

O mare minune dumnezeiască la saloanele Covid de la Iaşi

Pentru că e uichend, haideţi să fie, conform tradiţiei, tot fără politichie, deşi e campanie. 

Caricatura zilei

Dacia Debut

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.