Un program, două scopuri
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 22.09.2021

Un program, două scopuri

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Să sperăm că alocările de bani vor fi cât mai puţin parazitate de corupţie şi vor întări, mai degrabă decât să slăbească, exigenţa civică a europenilor faţă de toate autorităţile ce îi guvernează, pentru că loialitatea fără exigenţă civică se învecinează cu supunerea.

Nu peste mult timp, la nivelul Uniunii Europene se va încheia faza pregătitoare a procesului de finanţare a recuperării economice post-pandemie, inclusiv pregătirea pentru uriaşele împrumuturi ce vor fi contractate de Comisie, sub drapelul albastru-auriu. În aplauzele generale, se va trece la alocarea propriu-zisă de fonduri, o activitate plăcută pentru guverne şi - în multe ţări - pentru grupurile de interese ce aşteaptă cu înfrigurare viitoarele contracte de lucrări publice. Foarte probabil, aceste fonduri vor reprezenta şi un instrument de stimulare a conformării statelor-membre la comandamentele pe termen mediu şi lung fixate de elitele de la Bruxelles. În fine, ele vor avea şi rolul de a atenua eventuala opoziţie publică faţă de unele direcţii viitoare mai controversate pe care le va urma, foarte probabil, Uniunea.

În esenţă, alocarea de resurse „de sus în jos” este o veche şi eficientă modalitate de asigurare a loialităţii populaţiei faţă de conducători. Este, desigur, la fel de veche pe cât este politica însăşi, dar ajunge la rafinamentul suprem în statul modern. În numele acestuia, guvernanţii extrag resurse din societate (sau le aduc din exterior, cu promisiunea achitării datoriei tot de către societate) şi le împart în moduri pe care le consideră productive, etice sau, oricum, preferabile. Procedând astfel, ei ţin cont mereu şi de imperativul consolidării propriei baze de susţinere. Şansele ca acest obiectiv să fie atins sunt cu atât mai mari, cu cât anumite grupuri importante din societate simt că beneficiile depăşesc costurile sau că, în situaţia în care nu este neapărat aşa, rambursarea acestora din urmă va fi îndepărtată în timp, eşalonată etc. - şi poate că nu îi va afecta prea mult pe ei, cei din prezent (ci, eventual, doar pe cei din generaţiile viitoare, dar despre asta se vorbeşte mai puţin).

Dar cel mai bine este ca discursul să fie formulat în termeni care să sugereze şi grija faţă de generaţiile viitoare: spre exemplu, acesta ar putea fi un factor care să-i convingă şi pe aceia care nu câştigă mare lucru de pe urma alocării de astăzi, dar vor fi chemaţi să contribuie la nota de plată. Apelul la mediu, ecologie şi sănătatea planetei este, astăzi, un substitut perfect al vechiului şi (acum) desuetului apel la istorie, identitate, fiinţa naţională, dar şi al mesajului cosmopolit idealist şi naiv de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Iar dacă această responsabilitate ambientalistă este suficient de puternică, devine mai puţin importantă soliditatea celorlalte promisiuni: leadership tehnologic, joburi curate şi bine plătite etc.

Aşadar, planul financiar de reconstrucţie post-pandemie (plus promisiunile aferente bugetului anual) ar urma să reprezinte o primă şi importantă garnitură pentru meniul aşa-numitului green deal. Aşa cum toată lumea ştie, acesta va însemna schimbări costisitoare pentru toate statele-membre UE. Amplitudinile vor fi diferite, pentru că baza de pornire variază de la ţară la ţară. Şi cum gradul de pregătire al societăţilor pentru asemenea schimbări nu este identic, şi reverberaţiile politice ar putea căpăta diverse intensităţi. Evident că, pe fondul ascensiunii suveranismului şi euroscepticismului, s-ar putea găsi cineva care să observe că naţiunea lui nu a votat explicit pentru o reconversie energetică de tipul celei deja proclamate la Bruxelles şi în ritmul dorit acolo, că a fost vorba de termeni stabiliţi deja în malaxorul supranaţional dominat de „cei mari” şi grupurile lor de sprijin, şi apoi comunicaţi sec popoarelor Uniunii. Dar, desigur, vocea sa va fi mai puţin convingătoare în condiţiile finanţărilor generoase post-pandemie, dublate de discursul ce leagă dezvoltarea sistemului de sănătate publică de existenţa sănătoasă, ecologic-corectă şi totodată hi-tech.

Nu în ultimul rând, în viziunea elitelor de la Bruxelles, aceşti bani ar trebui să ilustreze generozitatea autorităţilor faţă de public, cimentând un nou contract social (au fost multe asemenea „noi” contracte, de-a lungul timpului) şi stimulând energiile societăţii civile - desigur, ale celei acceptabile politic, după criteriile zilei. Ar trebui, de asemenea, să întărească şi ideea că UE este ceva cu totul şi cu totul special, deci merită continuată discuţia despre influenţă globală benignă, despre perspectiva suveranităţii strategice, despre nevoia de a rămâne la o distanţă politicoasă de aliatul american prea înclinat spre controverse şi conflicte.

Să sperăm, întâi, că planul de redresare va putea acomoda cât mai multe dintre aspiraţiile societăţilor din statele-membre, care ar trebui să-şi găsească, fiecare, propriul drum sau propria cărare „verde” către dezvoltare. Apoi, că Europa îşi va folosi competitivitatea existentă pentru a reduce toate poverile datoriilor, de orice fel ar fi ele, şi a evita căderea într-o zonă periculoasă pentru stabilitatea ei financiară. În fine, să sperăm că alocările de bani vor fi cât mai puţin parazitate de corupţie şi vor întări, mai degrabă decât să slăbească, exigenţa civică a europenilor faţă de toate autorităţile ce îi guvernează, pentru că loialitatea fără exigenţă civică se învecinează cu supunerea.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

AUKUS: o ofertă de nerefuzat

Lucian DÎRDALA

AUKUS: o ofertă de nerefuzat

Este greu de crezut că relaţia instituţională a UE cu Australia va rămâne aceeaşi, în condiţiile în care Franţa ar putea bloca în Consiliu viitorul acord de liber schimb, aflat în faza finală a negocierilor.

Filmuletul zilei

opinii

Lecţia 9/11

Florin CÎNTIC

Lecţia 9/11

Deşi, pentru români, 11 septembrie ar fi trebuit să rămână în istorie drept data cuceririi Plevnei (în 1877), noi nu vom putea uita, totuşi, ziua de 11/09 a anului 2001. Poate nu ar fi rău să medităm la sângeroasa lecţie care a fost servită atunci lumii civilizate.

După liceul militar

Radu PĂRPĂUȚĂ

După liceul militar

... Am venit cu coada între picioare de la liceul militar. Am pierdut un an. De ce? S-a întâmplat aşa (dar eu nu cred că s-a întâmplat, am aproape convingerea că a fost premeditat, să mă înveţe minte să nu mă mai retrag de la măreţul liceu) pentru că s-a întârziat cu trimiterea situaţiei mele la învăţătură de la liceul milităros. În aceste condiţii, directorii de la liceele din Iaşi nu au acceptat să mă înscriu. Tata a încercat la mai multe licee - nimic.

Rarităţi la Festivalul „George Enescu”

Alex VASILIU

Rarităţi la Festivalul „George Enescu”

Concertele ordonate vineri, sâmbătă, duminică şi luni au prilejuit audiţii unice pentru că opus-urile prezentate ajung extrem de rar sau nu ajung deloc pe scenele noastre de concert. Un prim argument a aparţinut ansamblului Les Dissonances, avându-l ca dirijor şi solist la vioară pe David Grimal.

pulspulspuls

Una vorbeşte la Bucale, alta gavareşte pentru noi în târg...

Una vorbeşte la Bucale, alta gavareşte pentru noi în târg...

Dom’le, oare ce mănâncă, ce bea, sau poate ce fumează dom’ premare Mihăiţă de le serveşte cu atâta nonşalanţă prin interviuri din afara Iaşului încât îngheaţă apele, nu alta, dar parcă îi ia şi pe toţi de gogomani, imaginându-şi că nu ştie lumea ce şi cum? 

Caricatura zilei

George, prietenul paharului

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.