Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Un roman despre Putin şi lumea lui

GALERIE
Alexandru-Calinescu
  • Alexandru-Calinescu
- +

Personajele reale, de la Berezovski, la Kasparov şi de la Hodorkovski, la Prigojin nu sunt decorative şi nici prezenţe artificiale, ele au consistenţă epică şi ne introduc într-o lume care ne-ar fi altfel inaccesibilă. Iar Putin ne apare în toată cruzimea lui rece, inflexibilă. Giuliano da Empoli reuşeşte turul de forţă să scrie un roman plin de dinamism şi să ne antreneze totodată într-o pasionantă reflecţie asupra puterii. E o reuşită de excepţie, ce trebuie salutată ca atare.

Curios destin au unele cărţi! Magul de la Kremlin, romanul lui Giuliano da Empoli, ar fi trebuit să apară în 2021, însă Gallimard a amânat, din cauza pandemiei, tipărirea lui. A intrat în librării în aprilie 2022, la două luni de la invadarea Ucrainei de către trupele ruseşti. A fost citit în relaţie cu această invazie, deşi cartea este o meditaţie despre putere şi, totodată, o radiografie a Rusiei de astăzi. A avut un succes colosal (e şi acum la loc de frunte pe lista celor mai vândute cărţi), a luat Marele premiu pentru Roman al Academiei Franceze şi trebuia, în mod normal să ia şi premiul Goncourt (a fost balotaj la voturi, cinci la cinci, şi doar votul preşedintelui juriului a înclinat balanţa). E tradus în multe limbi printre care iată, acum, în româneşte (de către Bogdan Ghiu la editura Humanitas, colecţia Raftul Denisei).

Un succes, totuşi, surprinzător, dacă ne gândim că romanul e bazat pe o convenţie narativă bătătoare la ochi, dacă pot spune aşa: un lung monolog al unui personaj, pe nume Vadim Baranov, care se confesează naratorului, un narator ce apare la începutul cărţii şi dispare brusc la sfârşit, fără să aibă vreun rol în defăşurarea evenimentelor. Interesul confesiunii vine din faptul că modelul lui Baranov este Vladislav Surkov, o vreme consilier influent al lui Putin, retras de câţiva ani de pe scena politică. Dacă Surkov capătă, în ficţiune, o altă identitate, în schimb întâlnim o serie întreagă de personaje reale, Putin, bineînţeles, dar şi oligarhul Boris Berezovski, apoi alt oligarh, Mihail Hodorkovski, cărora li se adaugă figuri mai mult sau mai puţin dubioase de la vârful puterii, Igor Secin sau Evghenii Prigojin, ori indivizi controversaţi, precum scriitorul Eduard Limonov şi motociclistul Alexandr Zaldostanov, ajuns şef de bandă (Lupii Nopţii). Ponderea pe care o au aceste personaje ne face să ne întrebăm de ce scriitorul a preferat ficţiunea, când un eseu politic ar fi avut, cu certitudine, un impact puternic. Nu văd alt răspuns decât acela că romancierul a avut, graţie ficţiunii, o incomparabil mai mare libertate de mişcare, putând pune în gura personajelor replici verosimile şi, graţie lui Baranov, conferind coerenţă anasmblului.

În orice caz, Giuliano de Empoli, care e politolog şi a fost el însuşi consilier politic (al lui Matteo Renzi), este un excelent cunoscător al realităţilor ruseşti. Al realităţilor contemporane, dar şi al istoriei Rusiei, cu derivele, convulsiile şi miturile ei. Evident însă că reflectorul e pus pe ultimele decenii care s-au scurs de la dezintegrarea Uniunii Sovietice. Anii ’90 au fost anii descoperirii plăcerilor până atunci interzise, anii îmbogăţirilor fulgerătoare, anii „occidentalizării” frenetice. Şi totuşi, unele schimbări ce par spectaculoase au explicaţii simple. De ce a căzut Gorbaciov? Fiindcă a dublat preţul votcii. De ce a trebuit înlăturat Elţîn? Fiindcă ajunsese un beţiv nevolnic, de care liderii occidentali îşi băteau joc. Aşa se impune soluţia Putin, iar Baranov, care lucrase la televiziune (iar televiziunea, în anii ’ 90, se transformase într-un drog), va şti cum să pună în scenă gesturile politice ale lui Putin. Devenit eminenţa cenuşie a Kremlinului, scopul său este să creeze realitate, să-i facă pe oameni să creadă că opţiunile Ţrului sunt singurele valide, singurele capabile să restituie Rusiei măreţia de odinioară.

Analizele pe care le face da Empoli sunt de o mare fineţe şi dau o imagine întrutotul credibilă a lui Putin şi a curtenilor din jurul lui. Iată un exemplu lămuritor: „… nimic nu inspiră o mai mare spaimă în rândul supuşilor decât o pedeapsă întâmplătoare. Pedeapsa care poate lovi din senin, fără nici un motiv aparent, este singura capabilă să îi ţină într-o stare constantă de alertă. Supusul (…) care este ţinut într-o stare permanentă de incertitudine este pradă tot timpul panicii. Ideea de rebeliune nici nu-i trece prin cap”. Excepţională e secvenţa în care Putin o primeşte pe Angela Merkel şi îşi aduce labradorul, ştiind prea bine că musafirei sale îi e frică de câini. Frica: acesta este sentimentul pe care Ţarul vrea să-l inoculeze tuturor adversarilor săi, reali, sau potenţiali. De o ireproşabilă (şi înfricoşătoare autenticitate) sunt paginile în care sunt prezentate resorturile profunde ala antiamericanismului şi antioccidentalismului care animă elita politică rusă. În altă parte vedem rolul esenţial acordat propagandei şi a ceea ce numim „război hibrid”. Care e scopul agresiunii din Ucraina, pornită - să nu uităm - în 2014? Să ocupe câteva regiuni, Doneţk sau mai ştiu eu ce? Câtuşi de puţin, Rusia, în imensitatea ei, nu are ce face cu nişte bucăţi de pământ: scopul este de a arăta că orientarea Ucrainei către democraţie a aruncat ţara în haos. Personajele reale, de la Berezovski, la Kasparov şi de la Hodorkovski, la Prigojin nu sunt decorative şi nici prezenţe artificiale, ele au consistenţă epică şi ne introduc într-o lume care ne-ar fi altfel inaccesibilă. Iar Putin ne apare în toată cruzimea lui rece, inflexibilă.

Giuliano da Empoli reuşeşte turul de forţă să scrie un roman plin de dinamism şi să ne antreneze totodată într-o pasionantă reflecţie asupra puterii. E o reuşită de excepţie, ce trebuie salutată ca atare.

 

Alexandru Călinescu este profesor emerit la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic literar şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri