Un Salinger hollywoodian

Editura Polirom are multe merite, dar unul major este crearea bibliotecii de ficţiune internaţională în limba română. A introdus pe piaţa românească de carte scriitori de primă mână din spaţiul literar mondial şi a recuperat alţii uitaţi la noi. Prin efortul de câteva decenii al prestigioasei instituţii ieşene, cultura noastră a fost mai sincronă decât oricând, în ultima jumătate de veac, cu dinamica universului estetic euro-american (şi nu numai). Pentru mulţi scriitori străini, editura a creat serii de autor, aşa cum este şi cazul fascinantului prozator american Charles Bukowski. Valoarea epicului vine, la acesta, dintr-o fascinantă derulare a biografiei pe care opera o reflectă asemenea oglinzii purtate de-a lungul unui drum. De aceea, mi-ar fi greu să susţin că, în cazul autorului romanului Ham and Rye/ Şuncă şi pâine, asistăm la un proces (clasic) de „translaţie” simbolică a realului spre ficţional. Vorbim aici, mai curând, despre o formă neobişnuită de coexistenţă între cele două, de îmbinare a lor până la indistinct. Născut în Germania, unde a şi copilărit un timp scurt, din tată polonez şi mamă nemţoaică, Heinrich Karl Bukowski (transformat în Henry „Hank” Charles Bukowski) emigrează, alături de familie, în Statele Unite, la Los Angeles (oraşul-fundal al naraţiunilor sale de mai târziu). Creşte într-o familie disfuncţională (descrisă, cu lux de amănunte, în romane) şi într-un decor socio-economic nefast (Marele Crah). Duritatea excesivă a tatălui marchează copilăria scriitorului care se arată, treptat, un ins fără vocaţia alterităţii. Pater familias îl dă afară din casă la o vârstă timpurie (pentru că îi descoperă încercările literare şi realizează că nu va avea niciodată o carieră inginerească, aşa cum şi-ar fi dorit el!), prilej pentru tânărul Bukowski de a pătrunde în lumea sordidă a alcoolicilor şi marginalilor societăţii. După tribulaţii existenţiale demne de un scenariu hollywoodian, va fi descoperit de Editura Black Sparrow, care i-a editat ulterior majoritatea volumelor, impunându-l drept scriitor internaţional. Va colabora, în postură de scenarist, simbolic aş spune, şi cu producătorii de filme californieni.

Cele şase romane lăsate de scriitor reconstruiesc, precum un puzzle, acest destin salingerian, făcând extrem de dificilă distincţia între memorialistica pură şi literatura genuină. Oricum, chiar în varianta melanjului perfect de viaţă şi text, ele proiectează, într-o manieră şocant-autentică, psihologia eroului revoltat, în decorul unei societăţi terorizate de spectrul destrămării, articulând totodată o imagine întunecată a Americii veacului trecut. Volumele (traduse în limba română, în totalitate, la Polirom, în ultimii ani) – Post Office (1971)/ Poşta (2004), Factotum (1975)/ Factotum (2004), Women (1978)/ Femei (2003), Ham on Rye (1982)/ Şuncă pe pâine (2011), Hollywood/ Hollywood (1989) şi Pulp (1994)/ De duzină (2003) – aduc pe scenă, ca protagonist (cu o singură excepţie – De duzină, roman în care eroul apare doar în rol secundar), pe Henry „Hank” Chinaski, un alter ego al lui Charles Bukowski, cu funcţionalitatea „dublului” (s-ar spune, la o privire atentă) din cultura romantică. Naraţiunile nu reconstituie biografia autorului cronologic, ci, din segmente revelatoare, similare pieselor unui model fragmentat. Bukowski a avut o viziune „de sus” asupra proiectului său epic, invitându-şi cititorul la complicitate intelectuală în alcătuirea puzzle-ului ficţional. Romanul Hollywood, de pildă, surprinde anii de glorie ai eroului-autor, insistând pe contractul de scenarist pe care Chinaski-Bukowski l-a avut cu producători din cinematografie (sugeraţi, în text, de Jon Pinchot: el îl va contacta pe neobositul „Hank” pentru colaborare). Romanul nu eludează dezamăgirile uriaşe, cauzate scriitorului de universul vorace al Hollywood-ului, privit cu binecunoscutul cinism (sarcasm) al naratorului. Alienarea şi inadaptabilitatea sunt aici, ca şi în celelalte creaţii ale lui Bukowski, pretexte pentru o investigaţie mai amănunţită a Los Angeles-ului sordid şi morbid, un oraş puţin cunoscut elitelor financiare ale locului sau micilor burghezi americani. Chinaski nu reuşeşte să comunice cu nimeni, „retrăgându-se” în băutură şi intersecţii pasagere cu „sufletele pierdute” feminine. Hollywood este radiografia efortului unui intelectual „autist” de a ieşi din prizonieratul psihologic al propriei inadaptabilităţi. Pare manifestul profetic al lumii postindustriale contemporane, în care inteligenţa artistică trăieşte o marginalizare de proporţii istorice. Acest text, la fel ca toate celelalte – publicate, în limba română, la Poliromul ieşean -, merită toată atenţia publicului cititor autohton.

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Publicitate și alte recomandări video