Un sistem de apărare a salvat pentru a doua oară oraşul Veneţia de o maree înaltă
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 18.04.2021

Un sistem de apărare a salvat pentru a doua oară oraşul Veneţia de o maree înaltă

GALERIE
venetia inundata
  • venetia inundata
- +

Sfidând opiniile scepticilor, o barieră împotriva inundaţiilor a protejat pentru a doua oară oraşul Veneţia de o maree înaltă, ridicându-se de pe fundul lagunei, joi, într-o zi în care vânturile puternice începuseră să împingă apa mării spre interiorul acestui oraş italian, informează Reuters.

MOSE, un sistem compus din 78 de porţi hidraulice, a avut succes încă de la prima sa intervenţie în debutul lunii octombrie şi şi-a demonstrat încă o dată eficienţa joi, salvând Veneţia de o maree despre care oficialii italieni au prezis că ar fi atins înălţimea de 135 de centimetri. La acel nivel, aproximativ jumătate din celebrul oraş italian ar fi fost acoperit de apă.

Autoritatea locală pentru maree a anunţat pe Twitter că mareea a atins nivelul de 141 centimetri în zonele care nu sunt protejate de MOSE, în timp ce nivelul mareei din Veneţia a fost de doar 52 de centimetri, iar pieţele şi aleile din celebrul oraş italian au rămas uscate.

Inundaţiile din Veneţia, purtând numele de "acqua alta" ("maree înaltă") în limba italiană, sunt cauzate de o combinaţie de factori, exacerbaţi în ultimii ani de modificările climatice: de la creşterea nivelului mării şi maree neobişnuit de ridicate, până la subsidenţa terenului, care a împins în jos nivelul solului pe care a fost construit oraşul.

Dintre cele 23 de maree înalte de peste 140 de centimetri înregistrate vreodată, 14 s-au produs în ultimele două decenii, inclusiv cinci în noiembrie 2019, când Piaţa San Marco a fost acoperită de apă cu înălţimea de un metru.

Sistemul MOSE trebuia iniţial să fie dat în folosinţă în 2011, dar proiectul a fost afectat de scandaluri de corupţie, depăşiri de costuri şi amânări ale termenelor de construcţie.

Proiectul MOSE a fost conceput pentru a proteja Veneţia de maree înalte de până la trei metri, mult peste nivelurile actuale, însă mai mulţi critici ai proiectului au pus sub semnul întrebării eficienţa acestuia şi au spus că întreţinerea lui va avea un cost prohibitiv, insistând asupra faptului că unele dintre barierele protectoare sunt deja grav afectate de rugină. AGERPRES

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De la Koudela la Schär, via Şovre

Nicolae GRECU

De la Koudela la Schär, via Şovre

Corectitudinea politică în sport începe să însemne respectarea ad litteram a unor reguli, indiferent cât de stupide ar fi.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (IV)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (IV)

În acest episod, autorul serialului se referă critic la încercările unui cunoscut etnolog contemporan de a impune ideea existenţei unui „mit fondator” românesc, bazat pe figura împăratului roman Traian, cuceritor al Daciei.

Iar şi iar despre pocăinţă

pr. Constantin STURZU

Iar şi iar despre pocăinţă

Pocăinţă nu se poate face decât în timp. Când se termină timpul, omul nepocăit "se încremeneşte în moleşeala sufletului şi în nesimţire". Există şi atunci un soi de pocăinţă, dar "pocăinţa lui de acolo este un regret pentru viaţa lui greşit trăită, dar unit cu neputinţa de a se mişca din ea" (Părintele Dumitru Stăniloae). 

Cum a devenit Europa un model civilizaţional?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Cum a devenit Europa un model civilizaţional?

Ideile vehiculate în rubrica de azi, aparţinând marelui filozof francez Rémi Brague (1947-), deşi par străine de tărâmul economiei, au un rol important în înţelegerea modului cum s-au născut şi consolidat valorile şi instituţiile occidentale care caracterizează azi o naţiune civilizată, inclusiv sub raport economic.

pulspulspuls

Un deştept Grămadă

Un deştept Grămadă

Până mai ieri, indiferent de guvern, PSD sau PNL, fostul dipotat local PMP Grămadă avea numai cuvinte de laudă despre orice ministru al Sănătăţii.

Caricatura zilei

Mita-n mască

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.