anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Un sociolog ieşean arată cum ne va schimba pandemia COVID-19

GALERIE
Nicu Gavriluta
  • Nicu Gavriluta
- +

Răspunsul autorităţilor la pandemia COVID-19 arată că este posibilă o modificare rapidă a regulilor în societate pentru a preveni efectele nocive asupra stării de sănătate a cetăţenilor. Însă respectarea măsurilor guvernamentale reprezintă o provocare pentru toţi, iar multe persoane suferă cu adevărat de lipsa contactului social. 

Pe lângă asta, efectele pandemiei COVID-19 se preconizează a fi de anvergură, împingând milioane de oameni în şomaj şi sărăcie, aspect care se traduce prin scăderi ale consumului de bunuri şi servicii, afectând perspectivele pentru companii şi economii.

Exemplul marilor puteri

Referindu-se la evoluţia societăţii după această pandemie, cu precădere societatea românească - având în vedere faptul că o parte dintre oameni şi-au pierdut locul de muncă ori s-au trezit  peste noapte cu salariile diminuate, sociologul ieşean Nicu Gavriluţă, prof. univ. dr. la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, arată că vor apărea probleme, dar nu vor fi imposibil de rezolvat. “Depindem foarte mult de politica guvernului şi de modul în care vor răspunde IMM-urile şi marile companii care au filiale în România. Acum este foarte important să privim la cei puternici din jurul nostru şi, atât cât este cu putinţă, să le urmăm exemplul. Mă gândesc la marile puteri din lumea occidentală (SUA, Germania, Franţa etc.), dar şi la ţările mai mici, apropiate nouă: Ungaria, Polonia, Cehia. Nu în ultimul rând, eu aş fi foarte atent şi la ceea ce se întâmplă pozitiv (a se citi bine!) în ţări ca Japonia, Coreea de Sud sau China. SUA, Germania şi Japonia, de exemplu, alocă bani pentru ajutorul marilor şi micilor companii, pentru oraşe şi, în mod special, pentru dezvoltarea sistemului sanitar public. Nu sunt uitate familiile care au de suferit, nici sectoarele economice aflate în criză. În Germania sunt alocate procente importante din PIB pentru redresarea economică. Mai mult de atât, nemţii sunt dispuşi să facă, după foarte mulţi ani, împrumuturi importante asociindu-se cu marile firme şi corporaţii. Ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est (Ungaria, Polonia, Cehia etc.) investesc şi ele procente mari din PIB pentru redresarea economică, dezvoltarea infrastructurii, diminuarea şomajului tehnic şi pentru însănătoşirea sistemului de sănătate”, a spus Nicu Gavriluţă pentru “Ziarul de Iaşi.”

“Obişnuiau să taie frunze la câini”

În opinia sa, societatea românească va evolua mai greu. Consideră că sunt investiţi bani puţini în proiecte mari, cum ar fi cele ce ţin de infrastructură, noi locuri de muncă, exploatare de resurse naturale proprii ori altele. “Economiştii ştiu mai bine. Problema majoră este, din punctul meu de vedere, aceea că în România momentului de faţă nu specialiştii decid ce este mai bine pentru ţară. Şi atunci cine? Oamenii politici şi cei numiţi politic în posturile cheie ale ţării. Evident, nu putem generaliza. Sunt şi oameni numiţi politic cu adevărat competenţi”, a explicat el jurnaliştilor. Sociologul se arată totuşi optimist şi crede că pentru unii dintre noi va fi mai greu cu veniturile pentru o scurtă perioadă de timp (câteva luni), apoi “ne vom reveni”. ”Întotdeauna s-a petrecut o revenire în preajma perioadelor electorale. Însă soluţiile serioase şi eficiente vin din partea specialiştilor. De la ei aşteptăm o viziune strategică temeinică de dezvoltare a ţării pe termen mediu şi lung. De la politicieni nu mai aştept nimic”, a subliniat sociologul.

Crede că după mai multe săptămâni de autoizolare, comportamentul oamenilor va fi diferit. De ce? “Pentru că noi suntem diferiţi. Ca sociolog, eu nu pot judeca în categorii de maximă generalitate. Unii dintre noi avem viaţă spirituală şi credinţă religioasă şi atunci suportăm mult mai bine singurătatea. Chiar dacă ne este impusă. Ştim să investim cu sens profund viaţa noastră şi profităm de acest timp pentru a citi, scrie, medita, ruga. Alţii avem o viaţă profesională intensă şi o putem continua la domiciliu. Comportamentul acestor oameni nu se va modifica semnificativ după epoca Covid-19. Suntem însă mulţi şi cei care obişnuiau să taie frunze la câini şi să umble fleaura prin oraş. Pentru aceştia, autoizolarea este asumată ca o măsură excesivă, chiar totalitară, de control nejustificat a vieţii personale. Aceşti oameni se defulează pălăvrăgind pe FB despre noile teorii conspiraţioniste şi despre noul totalitarism biotehnologic. Am citit şi asemenea aberaţii. Alţii am descoperit abia acum ce distanţă ( fizică, afectivă, spirituală etc.) ne separă de soţ sau de soţie. Nu întâmplător au crescut semnificativ violenţa domestică şi numărul de divorţuri în lume. Acest fapt ilustrează, pentru mine cel puţin, superficialitatea relaţiilor umane. Ne căsătorim din interes sau în raport cu o anume conjuctură. Dramatică este şi situaţia celor care şi-au pierdut locul de muncă sau şi-au diminuat considerabil veniturile. Şi mai rău este pentru familiile care au avut victime în lupta cu noul coronavirus. În concluzie, eu cred că cei mai mulţi dintre noi vom rămâne sănătoşi şi întregi la minte după ieşirea din starea de urgenţă”, a menţionat Nicu Gavriluţă.

“Este adevărat şi foarte reconfortant”

Profesorul este de părere că tehnologia, la care a apelat majoritatea în aceste zile, este neutră, “nu îndepărtează oamenii şi nici nu îi apropie”,  ci “oamenii se îndepărtează sau se apropie unii de alţii folosindu-se de tehnologie. “Să nu demonizăm tehnologia, dar nici să nu o fetişizăm. Îndemnul meu este acela să folosim tehnologia de ultimă oră inteligent şi responsabil. Esenţial este altceva: să avem o forţă lăuntrică şi viaţă spirituală autentică. Abia atunci vom reuşi să conferim o dimensiune culturală (simbolică, mitologică şi religioasă) noilor tehnologii. Am scris o carte despre acest subiect”, a mai spus el. (Noile religii seculare. Corectitudinea politică, noile tehnologii şi transumanismul – n.r.)  Cât de greu este fără contacte sociale? Depinde de om, susţine acesta. “Pentru mine, intelectual obişnuit cu viaţa publică (conferinţe, emisiuni, lansări de cărţi etc.) este greu, dar nu imposibil de suportat. Cred că psihic este foarte important să-ţi creezi un orizont realist de aşteptare. De exemplu, oamenii din Wuhan au stat 79 de zile în casă. Noi vom sta, probabil, şi în luna mai. Depinde esenţial de modul cum noi românii, popor latin, ne vom asuma măsurile de protecţie sanitară. Observ că cei mai mulţi suntem serioşi şi responsabili. Eu sunt realist şi încrezător că vom depăşi cu bine acest moment de criză. Este inspirat să ne asumăm acum lecţia lui Mircea Eliade: criza este un moment de neocolit din scenariul personal sau social de tip descensus ad inferos. Esenţial este faptul că după cădere urmează ridicare, iar după criză urmează revenire. În termeni creştini, după coborârea în Iad urmează Învierea. Este adevărat şi foarte reconfortant”, consideră sociologul ieşean Nicu Gavriluţă. 

 

 

 

 

           

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cum ar fi arătat Teatrul Naţional din Iaşi dacă era gândit la Valea Lupului?

Cosmin PAȘCA

Cum ar fi arătat Teatrul Naţional din Iaşi dacă era gândit la Valea Lupului?

Iaşul nu-şi va recăpăta nici în următorii patru sau 40 de ani „aerul” european dacă autorităţile locale se vor zgârci la preţul proiectelor şi vor îndepărta, dintr-un patriotism local prost înţeles (sau din motive de corupţie?) companii importante pe plan internaţional.

Filmuletul zilei

opinii

Patos ideologic

Codrin Liviu CUȚITARU

Patos ideologic

A apărut odată cu faţa vopsită în alb şi negru. Gestul constituia un mesaj postcolonialist. În dualitatea fizionomică se sugera dubla critică, dubla identitate a individului postmodern, coexistenţa culturilor - una a „colonizatorului” tradiţional şi cealaltă a „colonizatului” de odinioară. A fost acuzat de rasism, întrucât a implicat că bietul „colonizat” nu poate fi decât o persoană de culoare.

Eficienţa pieţelor financiare

Alin ANDRIEȘ

Eficienţa pieţelor financiare

De-a lungul timpului investitorii pe pieţele financiare au căutat să găsească o metodă de identificare a valorii reale a unui activ financiar care să le permită obţinerea unor profituri considerabile. 

Despre necesitatea unui nivel LAU1 în sistemul administrativ al României (I)

George ŢURCĂNAŞU

Despre necesitatea unui nivel LAU1 în sistemul administrativ al României (I)

Despre sistemul european statistic şi administrativ.

pulspulspuls

Vă mai amintiţi de portocaliul Dezaxinia? Iacătă-l cu ce se mai remarcă la slujbă!

Vă mai amintiţi de portocaliul Dezaxinia? Iacătă-l cu ce se mai remarcă la slujbă!

Apropo de focarul de covid din aceste zile care s-a oploşit pe la berourile chefereului ieşean, şi despre care nu mai contenesc bârfele, căci, poate nu ştiţi, oamenii de acolo chiar mor de plictiseală la serviciu, nu gluma, haideţi să vă spunem şi noi una haioasă pe astăzi, legat de parascovenie. 

Caricatura zilei

Indieni vânători de nemascați

Editia PDF

Bancul zilei

COVID ne-a învatat sa ne spalam pe mâini. Sper sa apara un virus care sa ne învete sa ne spalam si pe picioare. (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.