Ciprian Iftimoaei este lector asociat dr. la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din IaşI şi şeful Direcţiei Judeţene de Statistică. Iată postarea integrală de pe pagina sa de Facebook:

"Am citit că OMS nu agreează această strategie. Însă, consecinţele economice şi sociale ale unei izolări complete pe o perioadă de timp nedeterminată va prăbuşi multe economii naţionale. Atenţie, nu susţin teza că trebuie să ne continuăm viaţa aşa cum a fost în urmă cu o săptămână sau două săptămâni! Deocamdată, sistemul medical face faţă, inclusiv la cazuri de infecţie asimptomatice care ar putea fi tratate în izolare la domiciliu, cu condiţia să nu fie persoane cu risc în aceeaşi gospodărie. Însă, vor veni şi cazurile complicate, care vor avea nevoie de intervenţie medicală care implică resurse umane şi materiale mari. Presiunea mediatică este foarte mare, frica personală şi colectivă de asemenea, politicienii acţionează şi cu ochii pe sondaje şi ţinând cont de perspectiva alegerilor (aşa e politica în toată lumea!), însă economia.... economia, dragilor!

Fraţii noştri care au venit şi vor mai veni din străinătate vor avea nevoie de locuri de muncă. Economia nu funcţionează, nu sunt locuri de muncă. Atunci, vor merge unii la şomaj, alţii la venitul minim garantat şi/sau alte tipuri de ajutoare sociale. Creşte numărul de şomeri şi numărul de beneficiari de suport social, va creşte şi presiunea pe bugetul de cheltuieli sociale.  Sistemul sanitar/ medical are nevoie de finanţare în momentul de faţă. Mediul privat are nevoie de finanţare, dar şi de oameni cu care să muncească. Nu toate activităţile economice se pot desfăşura de acasă!!! Cererea de finanţare va creşte.... de unde? De la bănci? Poate nu vor mai finanţa statul? De pe piaţa externă de capital, fain, la ce dobânzi? De la FMI, ok, dar va trebui să mai "restructurăm" câte ceva pe ici, pe colo. Banii de la organismele financiare internaţionale vin la pachet cu programele de ajustare macroeconomică, cu costuri sociale mari, într-o perioadă în care problemele sociale vor deveni extrem de mari.

Cu toată creşterea sa economică din anii anteriori, România a continuat să fie cea mai săracă ţară din UE-28 (acum UE-27), cu o rată a sărăciei relative de 23,5% în 2018. În lipsa unor transferuri financiare sunt forma beneficiilor sociale, rata sărăciei relative ar fi fost de 28%.  Haideţi, să discutăm în termeni de dezvoltare durabilă, chiar în condiţiile acestea de criză COVID-19!"