Un statistician, fost recenzor-șef, lansează o estimare uluitoare: 40% din apartamentele din centrul Iașului sunt goale

„Estimez, pe baza experienței din Recensământul Populației și Locuințelor, că aproximativ 40% dintre apartamentele din Iași sunt goale, mai ales în zonele centrale”, a scris pe pagina sa de Facebook Vicențiu Gabor.

Estimarea sa a stârnit uimire, iar unii urmăritori i-au cerut să detalieze subiectul. “Cifra oferită este o estimarea înaintată pe baza observațiilor personale făcute pe teren”, a subliniat Gabor, care a continuat:

„În perioada respectivă am fost recenzor-șef (RPL), la momentul respectiv s-a constatat că multe dintre locuințele care urmau să fie recenzate nu erau locuite, ceea ce a generat și câteva îngrijorări. De exemplu, la Hala Centrală, o colegă a găsit un bloc aproape gol, cu doar două persoane locuind acolo (zona era ultracentrală)”.

În centrul Iașului și în Țuțora au găsit recenzorii cele mai multe apartamente nelocuite, spune fostul recenzor șef de la Recensământul Populației și Locuințelor realizat în Iași. O parte din explicațiile privind locuințele au fost culese de recenzori de la proprietarii prezenți la recensământ care cunoșteau situația vecinilor lor.

Blocuri cu luminile stinse, vegetație în balcoane

“Unele dintre aceste apartamente aparțin persoanelor plecate la muncă în străinătate pe o perioadă nedeterminată și care își țin locuințele în conservare. Altele sunt alte persoanelor plecate care nici măcar nu s-au mai ocupat de locuințe. Dacă mergeți pe Bulevardul Ștefan cel Mare veți vedea că sunt balcoane în care a crescut vegetație. Sunt ale unor locatari plecați în SUA. Cele două persoane care locuiau în blocul de la Hala Centrală erau două bătrânele. Iar dacă cineva vrea să facă un test, ar putea să privească seara la luminile aprinse în apartamente. În zona centrală sunt blocuri cu luminile stinse în multe dintre aceste apartamente”, a detaliat pentru Ziarul de Iași Vicențiu Gabor.

Observațiile lui Gabor relevă, de asemenea, o tendință de sub-ocupare mai pronunțată în zonele centrale, în special în clădirile mai vechi, în timp ce cartierele muncitorești, precum Dacia, Alexandru sau Mircea, par a fi mai dens populate. Totuși, chiar și în aceste cartiere, fenomenul locuințelor neocupate este prezent, dar la o scară mai redusă.

Câteva explicații

Gabor explică fenomenul prin mai mulți factori, primul fiind emigrarea masivă a locuitorilor din Iași. Mulți dintre aceștia, deși au părăsit definitiv țara, au ales să păstreze apartamentele ca moșteniri sau rezerve pentru vremuri dificile. În plus, unii proprietari evită închirierea din cauza riscurilor percepute, cum ar fi neîncrederea în chiriași și complicațiile birocratice ce pot apărea în cazul unor conflicte.

Un alt factor important care contribuie la această situație este comportamentul speculativ al investitorilor. Mulți dintre aceștia achiziționează apartamente cu scopul de a le păstra ca investiții pe termen lung, fără intenția de a le închiria imediat. Ei așteaptă o apreciere a valorii acestora, planificând să le vândă ulterior la prețuri mai mari, ceea ce duce la creșterea numărului de locuințe goale într-o piață imobiliară deja tensionată.

Gabor atrage atenția că realitatea este mult mai complexă și că acest fenomen nu este specific doar orașului Iași. Situația paradoxală a apartamentelor goale, într-un context de cerere crescută, ridică întrebări despre structura pieței imobiliare și necesită cercetări mai aprofundate pentru a înțelege pe deplin cauzele și implicațiile acestuia.

În concluzie, deși căutarea unei locuințe în Iași poate părea dificilă, iar piața imobiliară oferă sentimentul unei oferte limitate, realitatea sugerează că un număr considerabil de locuințe rămân neocupate, alimentând un paradox ce merită analizat cu atenție.

Citiți și:

• Despre enigmaticele evoluții ale economiei românești
• Scăderea preţurilor mărfurilor indică probleme în economia mondială

Publicitate și alte recomandări video