La categoria titluri mondiale au fost trecuți pomul fructifer, părul văratic Pyrus Sativa, datat cu vârsta de 620 de ani, care se află chiar la marginea părţii carosabile a drumului principal din comuna Ciohorăni, și teiul hribid natural Tilia X Haynaldiana, datat cu vârsta de 656 de ani, care se află în incinta Mănăstirii Bârnova, comuna Bârnova, unde este în deplină securitate. 

Cel mai bătrân stejar din județul Iași pare să fie în curtea familiei Viorel şi Maria Gioacă. ”Într-un colț al proprietăţii lor am găsit un stejar înalt de 18 metri, cu un diametru la înălţimea pieptului de 2,18 metri şi decojit (lipsit de scoarţă) pe o treime din circumferinţa tulpinei”, spun reprezentanții Asociaţiei Dendro-Ornamentală „Anastasie Fătu“, Iaşi.

Pe o publicaţie din 6 februarie 2000 am găsit o declaraţie a Mariei Gioacă: „Am primit loc de casă acum 25 de ani. Atunci stejarul era o mândrie pentru noi. Veneau de la ziare, ne fotografiau împreună cu copacul de ne ştia o ţară întreagă. De la revoluţie n-a mai venit nimeni. Păcat că stejarul ne umbreşte o groază de loc, pe care nu-l putem cultiva cu nimic“. 

În acelaşi articol mai întâlnim o informaţie: „Primăria Tomeşti, deşi nu este conştientă de valoarea copacului, neştiind prea bine ce înseamnă monument al Naturii afirmă că «gospodarul» Gioacă Viorel nu are titlu de proprietate pe locul pe care este copacul: acel loc este domeniu public, deci orice pretenţie nu este justificată“.

Titlul respectivului articol din 6 februarie 2000 era: „Cel mai bătrân stejar din judeţ are 400 de ani“. Autorul are dreptate numai pe jumătate: într-adevăr este cel mai bătrân stejar din judeţ, dar are aproximativ 777 de ani, plus sau minus 12-18 ani (vârsta a fost calculată prin 4 metode şi verificată prin formulele specifice erorilor).

După înălţimea actuală (18 m), stejarul se încadrează în ultima clasă de producţie, a V-a, cu un diametru avut la vârsta de 140 de ani de 38,3 cm. De fapt, evoluţia diametrelor în decursul vieţii acestui stejar a fost următoarea: 100 ani/ 38 cm; 200 ani/ 61 cm; 300 ani/ 92 cm; 400 ani/ 123 cm; 500 ani/ 153 cm; 600 ani/ 184 cm; 700 ani/ 215 cm.

În România, cei mai bătrâni stejari se găsesc la Mercheaşa - Braşov (974 ani) şi la Rupea - Braşov (733 ani). De asemenea, la Caşvana - Botoşani există un exemplar de 900 de ani, iar la Letca Nouă, pe drumul Alexandria - Bucureşti există un stejar de peste 1000 de ani, cu un diametru de peste 3,98 metri.

Nutriţie suplimentară şi tratamente repetate timp de 3 ani

Asociaţia noastră a întocmit în mod gratuit un proiect de îngrijire şi tratament al bătrânului şi parazitarului stejar (mai puţin împrejmuirea, necunoscând suprafaţa domeniului public). Lemnul arborelui a fost forfecat în profunzime de numeroase galerii largi de 1,2-1,5 cm, produse de către croitorul mare al stejarului (Cerambyx Cerdo), la care adulţii sunt mai lungi decât cărăbuşii, având o perioadă de dezvoltare de 3-5 ani, de la ou şi până la adult.

Croitorul mare al stejarului este o specie ameninţată cu dispariţia, conform Statutului UICN, dar dacă nu se va opri aici acest atac, în mod cert va urma uscarea stejarului.

Devizul de cheltuieli prevede un cost total de 1.217 lei, inclusiv TVA şi include: îngrăşăminte (dolomită şi mraniţă veche), zeamă bordoleză şi un amestec de extracte naturale (ardei iute, hrean, usturoi şi oţet alimentar), precum şi închirierea unei nacele pentru tăierea vârfurilor uscate.

Primăria Tomeşti a promis tocmai din anul 2000 că va construi o împrejmuire în jurul tulpinii stejarului, dar de atunci au trecut 16 ani şi sărmanul stejar tot aşteaptă protecţie şi îngrijire (să nu se mai facă foc sub coroana stejarului). 

Ionel Lupu, Dinu Munteanu, 

Alexandru Cristea, Emanuel Târnoveanu

Asociaţia Dendro-Ornamentală 

„Anastasie Fătu“, Iaşi