
Supraetajaţi - Despre când să spui START, STOP şi IA-O DE LA CAPĂT
Un student ieşean din 10 renunţă la studii în anul I. Observaţii din interior despre fenomenul reorientării academice

La finalul anului universitar 2020-2021, numărul de studenţi din anul întâi era cu aproximativ 10% mai mic decât la începutul aceluiaşi an. Deşi rata de abandon a studiilor atinge, în fiecare an, cifre semnificative, adesea acestea sunt compensate de iniţiativele tinerilor de a se realiza într-un domeniu în care se regăsesc cu adevărat (sau măcar pe care şi-l doresc într-o mai mare măsură). Analizăm în continuare mai îndeaproape fenomenul reorientării academice.
Cele două sesiuni de admitere de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi din vara şi toamna anului 2023 au înregistrat un număr de înscrişi mai mare decât cel din anul precedent, depăşind cifra de 20.000 de dosare depuse pentru licenţă şi master, conform informaţiilor publicate pe site-ul instituţiei. Cu toate acestea, pentru o oarece parte dintre aceştia viaţa de boboc la facultate nu mai ţine de domeniul noului.
Ce se întâmplă?
Nu pentru toţi tinerii alegerea unei cariere, a unui domeniu de studiu şi de activitate este o decizie care se poate face în cei 4 ani de liceu, cu maturitatea de care aceştia dispun la respectivele momente. Este cert, foarte multe instituţii de învăţământ superior pun la dispoziţie diverse programe prin care viitorii absolvenţi sunt invitaţi să afle informaţii despre sferele lor de interes. Cu toate acestea, niciun workshop, webinar sau prezentare de ofertă educaţională nu poate simula realitatea din amfiteatrele facultăţii sau de la locul de muncă.
Să fie oare rigorile din societatea românească cele care încurajează graba?
În discuţii cu diverşi profesori de liceu, care au pregătit elevi pentru bacalaureat, fenomenul abandonului studiilor universitare nu mai surprinde cu nimic. O parte din aceştia spun că viitorii absolvenţi ştiu, în general, ce îşi doresc, însă viteza cu care sunt presaţi să se decidă, în paralel cu stresul examenelor finale, îi determină să aleagă specializări şi domenii despre care nu ştiu, în esenţă, nimic.
Alţi profesori vorbesc despre faptul că ceva ce ar trebui să preluăm cu bună credinţă din sistemele educaţionale din Occident ar fi conceptul de gap year, adică un an de pauză după terminarea liceului. Poate suna puţin anormal într-o societate în care mulţi tineri se înscriu, în mod conştient, la facultăţi doar ca să nu stea acasă în timp ce prietenii lor fac studii superioare, însă, dacă stăm să ne gândim, un moment de respiro după 4 ani mai mult sau mai puţin grei de liceu nu are prea multe dezavantaje. Absolventul are timp să-şi cântărească foarte atent şi cu răbdare opţiunile şi să ia o decizie în concordanţă cu dorinţele şi aspiraţiile sale.
Şi totuşi, de ce „supraetajaţi”?
Pentru că a sta oricât de puţin timp într-un mediu academic nu poate fi decât un câştig. Odată trecut prin această tranziţie de la liceu la facultate, cu elementul de nou redus semnificativ şi cu o înţelegere măcar minimal formată a modului de abordare din învăţământul superior, studentul ştie, sau cel puţin are o idee despre cum să se comporte. Cel mai probabil, atenţia sa se va canaliza mai puţin pe adaptarea la stil de viaţă şi mai mult pe asimilarea de conţinut. „Supraetajaţi” pentru că pot traduce informaţiile necunoscute sau care nu au mai fost abordate până atunci în felurile lor proprii şi nu în cele impuse de către cadrele didactice.
Toate articolele din noua secțiune ZdI “Ziarul Studențesc”, AICI
Despre noul proiect ZdI “Ziarul Studențesc” citește AICI
Publicitate și alte recomandări video