Citește integral ediția nr. 26 a Ziarului de Sănătate

Monica Dobrea, psiholog clinician și psihoterapeut, a povestit pentru „Ziarul de Iași” că a avut neplăcuta surpriză să audă discuții între copiii din clasele primare asupra vestimentației „frumoase și corecte”. Însă bullyingul, a spus specialistul, începe din perioada gimnaziului și merge până la a eticheta copiii care nu sunt îmbrăcați cu haine de firmă ca fiind „săraci şi neîngrijiți”. Monica Dobrea spune că mereu i-a sfătuit pe părinți să îi învețe pe copii să pună accentul pe relațiile cu cei din jur și nu pe obiecte, să îi ajute să se înconjoare de oameni potriviți și să îi recunoască pe cei din cauza cărora ar putea suferi.

Bullyingul legat de aspectul vestimentar

„Mereu sfătuiesc părinții să înceapă să discute și să nu îi ferească pe cei mici de situațiile firești din viață. Cu cât discuțiile încep mai devreme, cu atât ele se setează mult mai repede și ușor ca adevăruri, la nivel inconștient. De preferat ar fi ca atunci când mergem cu ei să își aleagă o hăinuță, să accentuăm cât de frumos îi stă, cât de utilă îi este și ce mult contează că îl face să se simtă bine atunci când o poartă. Să fie totul despre copil și cum se simte el însuși, și nu despre imaginea sa în fața celorlalți. Validarea trebuie să vină din interior, iar când acest lucru este bifat, atitudinea se schimbă, apare încrederea în sine și o persoană care emană o astfel de stare de bine poate chiar schimba mentalități”, a explicat Monica Dobrea.

Aceasta dă și un exemplu concret, o discuție pe care a auzit-o între 2 eleve.

„Una dintre ele o întrebase pe cealaltă de ce niciodată nu are haine de firmă și își cumpără doar «prostii». Răspunsul a venit repede și cu încredere și îl voi reda cât de curat pot: «prostiile astea, așa cum le zici tu, mă fac să mă simt frumoasă și fericită. Eu mă uit la model, culoare, nu la etichetă». În acel moment, au venit scuzele din cealaltă parte, însoțite de o privire în pământ. Am simțit nevoia să le felicit pe amândouă”, a povestit Monica Dobrea.

O altă recomandare venită de la specialist către părinți ar fi să nu umple camera copilului de jucării de fiecare dată când acesta cere. Acest act, a considerat psihologul, poate suprima creativitatea și poate dezvolta obiceiuri toxice care se pot menține chiar și la vârsta adultă, precum nevoia de shopping excesiv și achiziționarea de obiecte nefolositoare în scopul reechilibrării emoționale.

„Copilul, deși îi facem o bucurie de moment cumpărându-i ce își dorește, învață că oricând poate avea orice și chiar i se cuvine orice. Sunt șanse mult mai ridicate ca un viitor adolescent cu un astfel de trecut să continue să pună accent pe «acum» și «ce vreau». Lucrați pe calitatea interacțiunilor, nu a obiectelor”, este sfatul psihologului.

Când prietenii „cool” devin mai importanți decât familia

Desigur că oricât de bine am crește copiii din acest punct de vedere, pot apărea dorințe nepotrivite, mai ales la vârsta la care grupul de prieteni sau grupul „cool” la care vor să adere devin mai importante decât familia și principiile ei. Acel moment necesită răbdare, fermitate și constanță.

„Dacă părintele va ceda din milă sau vinovăție, argumentând că «e o perioadă, copilul meu nu face și nu cere, de obicei», va cădea în capcană. Imitarea socială se va produce chiar și în situații mai grave, cum ar fi consumul de alcool, substanțe, chiar dacă pare că nu se pot compara lucrurile. Trebuie aflat exact cauza pentru care copilul își dorește lucruri de firmă: îi plac lui cu adevărat? Ce e diferit în cazul lucrurilor de firmă față de ceea ce el are deja? Vrea să impresioneze sau să fie acceptat? Cineva a râs de el și se simte rușinat?  Discuțiile vor merge, ulterior, către celelalte calități cu care este bine să iasă în evidență, aspectul fizic fiind evidențiat nu prin hainele de firmă, ci prin îngrijire personală, bun gust și satisfacție proprie”, a punctat specialistul.

Aceasta îi sfătuiește pe părinți să își învețe copilul și despre oamenii de care să se înconjoare pentru că nevoia obsesivă de a te afișa și a te lăuda cu lucruri de firmă evidențiază o calitate îndoielnică a persoanei. Psihologul consideră că e libertatea fiecăruia să decidă, însă o poate face discret și, mai ales, fără să îi atace pe cei care au alte preferințe.

„Până unde poate ajunge răutatea copiilor care știu doar să se ocupe de imagine? Este o întrebare pe care am primit-o în nenumărate rânduri de la părinții care și-au adus copiii în terapie din cauza batjocorii și umilinței prin care aceștia au trecut. Pot spune doar că mi s-au povestit întâmplări extrem de neplăcute cauzate, în mare parte, și de lipsa încrederii, curajului și selecției potrivite a oamenilor din anturaj. Stigmatizarea se produce foarte repede fără nicio analiză. Nu are obiecte sau haine scumpe, trebuie dat la o parte. Izolarea este, totuși, o consecință pozitivă! De multe ori, însă, lucrurile scapă de sub control și «copiii săraci» ajung să fie umiliți, loviți și criticați. Din teamă, rușine sau neîncredere, victimele nu povestesc acasă ceea ce li se întâmplă. Asta nu face decât să le dea curaj agresorilor să continue, iar scopul nu va mai fi reprezentat de hainele de firmă și banii pe care îi au, ci de a epata în fața celorlalți prin batjocorirea constantă a celui mai slab”, a atenționat psihologul.

Încrederea în părinți, esențială

Extrem de important, conform specialistului, este încurajarea copiilor încă de când sunt mici să le povestească  părinților ce fac atunci când nu sunt cu ei. Părinții trebuie să afle ce se întâmplă la grădiniță sau școală fie de la copii, fie de la profesori și să reia acasă situațiile care ar fi putut declanșa suferință sau neplăcere.

„Accesul la rețelele sociale este periculos pentru că acestea au devenit surse principale de modele. De acolo, mulți copii preiau modele, încep să admire fel de fel de influenceri care promovează indecența, lipsa respectului și care pot oferi modele precare despre cum să ai câștiguri simple și rapide din online care să-ți permită să fii independent și să nu mai depinzi de părinți dacă vrei să-ți cumperi ceva. De aici și până la neglijarea studiilor nu mai e decât un pas! Ajutați-i cum să prioritizeze ceea ce contează cu adevărat”, a concluzionat Monica Dobrea.

Publicitate și alte recomandări video