Traficanții de persoane învață continuu din greșelile celor prinși de anchetatori și sunt foarte motivați. Dacă li se pare că trebuie să taie o mână, taie o mână, dacă victima nu se lasă exploatată, îi prind degetele în tocul ușii sau o cufundă în cada cu apă.

Sunt dibaci și cunosc chiar și strategii de marketing – un copil cu o vioară „stricată” poate face bani frumoși în Austria. Uneori, victimele nu sunt doar exploatate sexual, ci sunt folosite și la spălare de bani.

Nici anchetatorii nu se lasă mai prejos în acest război continuu. E nevoie de un efort logistic uriaș pentru destructurarea rețelelor transfrontaliere, dar chiar și cele mai mici indicii contează. Un dosar important din UE a fost declanșat de un Red Alert trimis de o bancă, în urma unor comenzi făcute la Glovo.

Despre toate acestea și despre cum ajung la închisoare traficanții de persoane, PRESShub a discutat cu Dragoș Lucian Ivan, avocat, formator și sociolog, membru al ICDE și al VeDemJust, care explică de ce „noi avem o situație «perfectă» pentru infracționalitate” și cât de mult contează eforturile oamenilor legii, corupția din instituții, dar și implicarea comunității.

Dragoș Lucian Ivan: Pot să spun că îmi aduc aminte de o situație în care părinții, plecați în străinătate la muncă, trimiteau bani acasă. Cele două fete au rămas singure în România. Sora mai mare are nevoie de mai mulți bani și o convinge pe sora mai mică (14 ani) să înceapă să consume droguri.

Mezina devine dependentă, mult mai ușor de manipulat și atunci sora cea mare începe să o vândă la diverse persoane, inclusiv la colegi de școală, băieți din cartier, persoane mai în vârstă.

Pentru a face bani a folosit: amenințare, violență, lipsirea de libertate a victimei (sechestrare, ținere în captivitate, izolare), lipsirea de hrană. Dar principalul mod de a-și controla sora mai mică era prin folosirea de stupefiante.

Mai cunosc o situație în care tatăl a împrumutat o sumă de la niște cămătari, nu a mai avut bani să plătească înapoi și cămătarii i-au propus varianta să își vândă soția și fiica pentru a fi traficate în Spania. Și tatăl a fost de acord. Din fericire, ele nu au ajuns acolo pentru că traficantul era urmărit – avea un grup infracțional organizat și a fost prins.

Apoi, îmi aduc aminte de un dosar în care a fost folosită chiar … Poliția. O fată minoră a avut nevoie de o îngrijire medicală care îi depășea resursele. Părinții nu erau în România, iubitul ei a zis că îi dă bani pentru operație. A ajutat-o într-adevăr, a făcut operația, apoi el i-a cerut banii. Ea a zis că nu are de unde să îi dea, iar iubitul i-a spus că trebuie să se prostitueze pentru banii respectivi. Fata nu a vrut inițial.

A luat-o de mână, ea fiind minoră, și au mers la o secție de poliție din localitate. Acolo el a pus o întrebare în așa fel încât polițiștii (nepregătiți, dintr-o zonă rurală) au răspuns ce voia el. A întrebat: „Ce se întâmplă când cineva îți ia niște bani și nu ți-i mai dă înapoi?”
Polițiștii i-au explicat minorei că asta e infracțiune – abuz de încredere, înșelăciune – și poate fi pedepsită. Pe fundalul acesta, minora înțelegând că poate fi pedepsită, a început să colaboreze, adică se prostitueze. E o speță de acum câțiva ani, din România.

Mai mult, pe presshub