marti, 19.03.2024
Orice demers ştiinţific, implicit sociologic, începe cu definirea conceptelor, cu o definiţie, pentru ca toată lumea să ştie despre ce vorbim. În cazul ne faţă, trebuie să lămurim ce este o „problemă” şi ce anume o face să fie „socială”. De pildă, consumul de alcool sau droguri poate să fie o problemă individuală sau poate să devină socială la un moment dat. În genere, problema socială este un dezechilibru, o disfuncţie la nivelul societăţii, sau un eveniment care afectează oamenii negativ, despre care există percepţia că poate fi rezolvată prin anumite măsuri din partea statului (strategii, politici, metode, tehnici şi proceduri de intervenţie) şi/sau din partea mediului neguvernamental.
Sociologii consideră că o problemă este socială atunci când implică un număr semnificativ de oameni şi/sau determină consecinţe care afectează anumite sisteme sociale. Dar, oare, ce înseamnă „un număr semnificativ de oameni”? Şi un singur om poate să constituie o „problemă socială” prin poziţia şi statutul pe care îl ocupă în societate, prin „centralitatea” deţinută în cadrul reţelelor sociale, prin consecinţele deciziilor pe care le ia pentru mase întregi de oameni. Stilul de lucru autoriar, ermetic, discreţionar al unui conducător/lider/manager poate genera o stare de anomie (absenţa normelor sau o tulburare socială intensă) în societate.
Sociologul Ch. Wright-Mills considera că pentru a analiza o problemă socială (stare de conflict) trebuie să identificăm care sunt valorile sociale ameninţate sau atacate. Aceeaşi abordare este împărtăşită şi de R.K. Merton & R.A. Nisbet, pentru care problema socială este „o discrepanţă semnificativă” între valorile sociale şi ceea ce se întâmplă în realitatea concretă. În unele societăţi, sărăcia nu este văzută ca o problemă socială, deoarece este asumată istoric şi cultural, fiind o consecinţă a unui mod de stratificare socială, care acţionează latent (atitudine pasivă), fără a trezi interesul opiniei publice, media, sau al decidenţilor politico-adminstrativi.
Pentru a analiza o problemă socială trebuie să vedem care sunt cauzele care o generează, factorii care îi influenţează evoluţia, consecinţele pe care le determină la nivel societal. Problemele sociale pot fi funcţionale (tranziţia postcomunistă), probleme structurale (sărăcia), probleme conjunturale (criza pandemică). În evoluţia unei probleme sociale, sociologii Cătălin Zamfir şi Alin Teodorescu identifică mai multe faze: (1) starea potenţială sau „incubaţia” problemei, (2) conştientizarea problemei respective (introducerea pe agenda publică), (3) faza de conflict şi de iniţiere a demersurilor de rezolvare, ameliorare, sau evitare/ignorare (4) declinul problemei sociale, diluarea interesului public faţă de problemă, scoaterea acesteia de pe agenda publică.
După cum problemele de sănătate intră în sfera de preocupări a medicilor şi a decidenţilor în materie de sănătate publică, în mod analog problemele sociale constituie câmpul de acţiune al sociologilor şi al decidenţilor politici. Pornind de la aceste consideraţii teoretice, propunem un top 5 al problemelor sociale din judeţul Iaşi şi împrejurimile sale regionale, realizat ad-hoc, împreună cu jurnalistul Ovidiu Mihăiuc, într-o emisiune recentă la postul local Iaşi TV Life.
1. Sărăcia din comunităţile rurale îndepărtate de centrele urbane şi din urbanul sub-dezvoltat. Conform datelor INS, la nivel naţional, 23,4% din populaţie este afectată de sărăcie (unul din patru români), iar la nivelul regiunii Nord-Est, sărăcia cuprinde 35,6% din populaţie. Datele privind starea sărăciei furnizate de Ancheta privind calitatea vieţii nu sunt diseminate la nivel de judeţe, localităţi sau medii de rezidenţă, dar este un fapt evident (verificabil prin observaţii la faţa locului) că, cu cât ne îndepărtăm de polii de dezvoltare economică constituiţi de zonele metropolitane, cu atât mai prezentă este sărăcia în localităţile rurale. Cei mai afectaţi de sărăcie sunt copiii, femeile singure, persoanele vârstnice, gospodăriile cu intensitate scăzută a muncii, persoanele cu doi sau mai mulţi copii aflaţi în întreţinere. Sărăcia este o problemă structurală care, pe termen scurt, poate fi doar ameliorată prin intervenţia unor mecanisme redistributive - ajutoare sociale orientate spre persoanele aflate în dificultate.
2. Accesul copiilor din mediul rural la educaţia de calitate. Sărăcia generează marginalizare şi excludere socială, iar sărăcia rurală afectează în mod direct accesul copiilor la educaţie de calitate. Potrivit platformei Edupedu, rezultatele obţinute de copii la Evaluarea Naţională sunt edificatoare în acest sens: copiii din mediul rural au obţinut de 3 ori mai multe medii sub 5 decât cei din mediul urban. O cercetare recentă în mediul rural, realizată de World Vision România arăta că 2 din 10 copii nu au suficientă mâncare, 1 din 10 copii nu merge la şcoală, un sfert din copiii care provin din familiile sărăce sunt discriminaţi, 24% dintre copii nu au ajutor la efecturarea temelor, 2 din 10 copii sunt afectaţi de violenţa în şcoală, 37% dintre adolescenţi lipsesc de la şcoală uneori sau întotdeauna pentru că trebuie să lucreze în gospodărie.
3. Problema copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Această problemă îndelung dezbătută în spaţiul public este de asemenea o consecinţă a sărăciei, fiind subraportată şi insuficient monitorizată. Precaritatea nivelului de trai determină plecarea unuia dintre părinţi sau a ambilor la muncă în străinătate. Copiii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate sunt lăsaţi în grija familiei extinse sau în cea a statului prin instituţiile de asistenţă socială. Aceşti copii sunt privaţi de afecţiunea părinţilor naturali, lipsiţi de supraveghere şi de ajutor în efectuarea temelor şcolare, sunt nevoiţi să muncească în gospodării, devin victimele unor infracţiuni. Monitorizarea, menţinerea unei legături constante cu părinţii plecaţi la muncă şi asistenţa pentru realizarea unor vizite/întâlniri mai dese în familia naturală sunt măsuri necesare pentru ameliorarea acestei probleme sociale.
4. Maternitatea mamelor minore (adolescente) despre care am mai făcut vorbire în paginile Ziarului de Iaşi. Circa 18.000 de mame minore se înregistrează în fiecare an în ţara noastră, iar un număr de 2747 de adolescente cu vârste între 15 şi 19 ani au apelat la întreruperea de sarcină în anul 2020, potrivit INS. Nefiind o problemă socială structurală, maternitatea la mamele minore poate fi prevenită prin dezvoltarea unor servicii sociale, inclusiv servicii de sănătate a reproducerii şi de educaţie sexuală în şcoli, de campanii de informare-educare-consiliere a fetelor expuse riscului unei sarcini nedorite.
5. Problema tinerilor care nu învaţă, nu muncesc, nu urmează o formă de pregătire profesională. Deşi toată lumea se plânge de lipsa forţei de muncă, 16,6% din tinerii cu vârste între 15 şi 29 de ani nu învaţă, nici nu muncesc (cf. Eurostat, 2020). Aceşti tineri sunt expuşi unor fenomene de devianţă socială şi/sau delincvenţă (prostituţie, consum de stupefiante, furturi, violenţă stradală, abuzuri de tot felul). Dar despre toate acestea vom mai discuta şi cu alte ocazii, pe măsură ce avem la îndemână statistici oficiale şi evaluări sociologice.
Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia vor da filmări intime"
Produse din hârtie: Esențiale în igiena și confortul zilnic (P)
Numărul trei din Hamas a fost ucis de o operaţiune israeliană, afirmă SUA
Idei de cadouri pentru cei dragi - Cum să îi surprinzi plăcut! (P)
Revine zăpada la Iaşi: Lapoviță sau ninsoare în mare parte din țară, până joi seară
Fosta actriţă porno Stormy Daniels îşi prezintă versiunea privind relaţia cu Trump
Medic: Să nu uităm că accidentul vascular cerebral se poate face şi la copii
Prognoza meteo: Ne aşteaptă un început de aprilie mai călduros decât normalul termic
Dan Voiculescu șantajează PSD-PNL cu candidatura lui Piedone la Primăria Capitalei
Iubitul Arynei Sabalenka, Konstantin Koltsov, a murit la vârsta de 42 de ani
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |