Un universitar ieşean lansează un avertisment dur pentru Guvernul Dăncilă: Roşia Montană nu e de vânzare
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 28.07.2021

Un universitar ieşean lansează un avertisment dur pentru Guvernul Dăncilă: Roşia Montană nu e de vânzare

GALERIE
rosia montana
  • rosia montana
- +

Un profesor de la Facultatea de Chimie din cadrul Universităţii „Al.I.Cuza” atrage atenţia asupra deciziei Guvernului Dăncilă de a opri proiectul Roşia Montană pentru a fi inclus în Patrimoniul UNESCO.

Zăcământul de aur de la Roşia Montană este cel mai mare din Europa şi al treilea din lume şi este estimat la 16 miliarde euro (Der Spiegel, aprilie, 2013). Acest zăcământ a fost exploatat prin galerii subterane încă de acum aproximativ 2000 de ani, de la cucerirea Daciei de către romani, când localitatea era cunoscută sub numele de Alburnus Maior. Atunci minereul de aur conţinea chiar mici bucăţi de aur pur ce se sorta prin spălarea nisipului aurifer. Astfel de minerit subteran nu a condus la dispariţia munţilor, pădurilor sau a apelor. Pe scurt, peisajul natural nu era alterat. Din acest motiv şi astăzi sunt galeriile subterane realizate de romani pentru extragerea aurului, iar în prezent darea acestora în circuitul turistic ar constitui o avere mereu în creştere şi total nepoluantă.

1 gram de aur / 1 tonă de minereu

În general, după ce concentraţia în aur a zăcământului scade exploatarea subterană, prin procedeul de sortare şi spălare, nu mai este eficientă. In astfel de situaţii se trece la exploatarea de suprafaţă a minereului aurifer care implică operaţii mecanice de excavare a minereului, concasarea si macinarea acestuia pana la starea de praf extrem de fin şi apoi, pentru extracţia aurului, se  folosesc soluţii apoase pe bază de cianuri. Acest procedeu de suprafaţă implică dispariţia ireversibilă a munţilor, pădurilor şi otrăvirea râurilor! În această situaţie s-ar afla şi micul orăşel Roşia Montană din munţii Apuseni dacă nu se stopează afacerea Roşia Montană.

Astăzi zăcământul aurifer de la Roşia Montană a fost estimat la  300 milioane tone de minereu şi conţine aproximativ 1 gram de aur / 1 tonă de minereu adică, cantitatea totală de aur estimată ar fi de 300 tone de aur pur. Concentraţia în aur a minereului fiind mică extracţia acestuia trebuie să se facă prin procedeele de cianurare. Tocmai acest procedeu, care este devastator pentru mediu natural, a dinamitat întreaga opinie publică din România, de la vest la est şi de la nord la sud în anul 2013.  

Compania Roşia Montană Gold Corporation pe scurt RMGC, ce urma să exploateze zăcământul aurifer de la Roşia Montană, dupa multe tergiversări începute din 1995, a  fost înfiinţată în 1997 prin asocierea firmei Gabriel Resources, înregistrată în Canada, cu  compania Minieră de Stat Minivest Deva. Firma de apartament Gabriel Resources participa cu 80,69% dintre acţiuni, iar compania Minieră de Stat Minivest Deva participa cu numai 19,31% dintre acţiuni. Profitul net obţinut din exploatarea aurului ar fi fost de 14 miliarde de dolari şi urma să se împartă astfel: 10,8 miliarde de dolari pentru compania Gabriel Resources şi doar 3,2 miliarde de dolari pentru Statul român!

Pentru comparaţie, în legea minelor din 1924, semnată de regele Ferdinand se stipulează

 “Capitalul deţinut de cetăţenii români sau de stat să fie de cel puţin 60%”. Legea minelor din 1924, de numai 37 de pagini, reprezintă o perlă a coroanei României interbelice prin formă, claritate şi expresie a interesului naţional privat românesc” (Raport al Academiei Romane, 2013).

Vor rezulta 892.800.000 tone nămol cianuric

Proiectul Roşia Montană al Societăţii Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a propus pentru desfăşurare o perioadă de aproximativ 25 de ani dintre care : 2 ani etapa de construcţie, 16 ani etapa de exploatare a zăcământului şi 7 ani etapa de închidere şi reabilitare.

Ceea ce este alarmant în acest proiect, devastator din orice punct de vedere pentru România, este perioada extrem de scurtă de numai 16 ani de exploatare a 300.000.000 tone de minereu, adica 300.000.000/16 ani â18.750.000/an sau 52.083 tone/zi. Aceasta grabă seamănă mai mult a jaf decât o exploatare civilizată. Jefuim acum totul pentrut că mai târziu nu se ştie. Spre comparaţie, în perioada anilor 70- 80 a secolului trecut, statul român exploata, prin acest procedeu de cianurare, tot la Roşia Montană, doar numai 0,5 milioane tone/an sau 1.380 tone/zi şi nu 52.083 tone/zi, ceea ce denotă o mare grijă acordată de stat mediului natural.  Conform postului de televiziune CNN, la Roşia Montană pentru exploatarea zăcământului ar urma să se folosească 40 tone cianură/ zi. Luând în considerare că soluţia cianurică folosită trebuie să aibă o concentraţie de aproximativ 0,03% , adică 3 tone de cianură la 10.000 tone soluţie cianurică, ar rezulta că într-o singură zi s-ar utiliza aproximativ 134.000 tone soluţie. Această cantitate se va amesteca cu 52.083 tone/zi minereu aurifer rezultând cantitatea de 186.083 tone amestec/zi sau aproximativ 55.800.000/an sau, în cei 16 ani de exploatare se vor acumula aproximativ 892.800.000 tone nămol cianuric după extragerea a 300 tone de aur. Marea problemă pe care a ridicat-o societatea civilă şi ONG-urile  ecologice, din tară dar si străinătate, a fost cum se poate gestiona această cantitate imensă de nămol cianuric într-o perioadă aşa de scurtă de numai 16 ani? Unde se va acumula acest nămol otravitor? 

Se preconiza ca acest nămol să fie depozitat pe valea râului Corna unde se va construi un baraj de 180 m înălţime (Rapoartele Academiei Române din 2003, 2009, 2011, 2013). Datorită presiunii exercitate de sutele de milioanele de tone de nămol cianuric pe suprafaţa barajului, acesta oricând ar putea ceda, iar dezastrul va fi apocaliptic! “Valea Arieşului, a Mureşului, a Tisei inferioare şi a Dunării, de la Belgrad până la Delta Dunării, vor fi otrăvite. Oraşe ca Alba Iulia, Deva, Arad, Szeged, Belgrad şi toate oraşele în lungul Dunării, de la Porţile de Fier până în Deltă ar suferi distrugeri însemnate” (Raportul Academiei Române, 2013).

Dispar 4 munţi, zeci de km de galerii romane, 2.000 de locuinţe, două biserici

Nu există garanţia că la terminarea lucrărilor şi închiderea exploatării, firma investitoare va asigura costurile de refacere a mediului, de monitorizare şi de operare în zona calamitată.

Exploatarea de suprafaţă la Roşia Montană va duce la dispariţia a: 4 munti, zeci de km de galerii romane, 2.000 de locuinţe, 2 biserici şi vor apărea 4 cratere în locul celor 4 munţi şi un lac imens cu aproximativ 892.800.000 tone nămol cianuric, ce va emite vapori de acid cianhidric, extrem de toxici, poate sute de ani in viitor!

Exploatarea preconizată periclitează grav zona arheologică Alburnus Maior, unică în lume şi de mare valoare istorică şi culturală. Distrugerea vechilor galerii romane este total inacceptabilă într-o ţară care îşi respectă trecutul istoric şi originile. Mai este o problemă legată de moralitatea, cultura şi patriotismul oamenilor noştri politici. Intr-adevar, s-a dat o lege specială de exploatare a aurului de la Roşia Montană în loc să existe o lege generală a minelor care să fie respectată de orice firmă straină sau autohtonă!

Derularea acestui proiect a fost stopată în 2013 ca urmare a protestelor din întreaga ţară şi a celor 4  rapoarte ale Academiei Române, a Raportului Comisiei Prezidenţiale din anul 2008 şi a analizei economice realizată de Academia de Studii Economice din Bucureşti în anul 2013.

Raportul prezidenţial critică în termenii cei mai duri Proiectul Roşia Montană, pe argumente istorice, economice, sociale şi culturale. Raportul arată că demararea acestui proiect ar atrage dupa sine:

  • distrugerea în totalitate a patrimoniului arheologic şi istoric, reprezentând argumente fundamentale ale istoriei şi identităţii naţionale;
  • anularea mărturiilor diversităţii culturale şi a dreptului la memorie;
  • o gravă atingere, pe termen lung, adusă mediului natural, precum şi pericolul unei catastrofe ecologice de proporţii;
  • distrugerea ireversibilă a unui peisaj cultural de prim ordin pentru România şi pentru patrimoniul cultural şi natural european.

Trebuie să mai menţionăm că zăcământul aurifer de la Roşia Montană conţine şi argint, de unde s-ar extrage aproximativ 1400 tone argint pur. Mai mult, acest zăcământ conţine şi foarte multe metale rare ca: titanul, germaniu, molibdenul, vanadiul, wolframul, cobaltul, galiu, etc. Valoarea metalelor rare din zăcămintele de la Roşia Montană este cu mult mai mare decat cea a aurului arată geologul Aurel Sântimbrean care a fost inginer şef la exploatarea mineră de stat de la Roşia Montană până in 1987. El susţine că prin exploatarea acestor metale rare, nemenţionate în proiectul de lege adoptat de Guvern,  compania Gold Corporation devine "multimiliardară în doi-trei ani, în timp ce statul român nu ar avea niciun beneficiu din exploatarea acestor zăcăminte făcute cadou".

Aceste metale rare sunt folosite pentru obţinerea de aliaje de mare duritate utilizate în industria avioanelor, rachetelor, nucleară, petrolieră etc.

Cea mai mare umilinţă din istoria  modernă a Romaniei

După stoparea proiectului în 2013 a fost avansată ideea de înscriere a Roşiei Montane pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Până la guvernarea Ciolos in anul 2016 , ministrii culturii

 Kelemen Hunor, Daniel Barbu etc. au dat dovadă de o indiferenţă totală în această problemă de un mare interes naţional. In 2016 miniştrii culturii, Vlad Alexandrescu şi apoi Corina Şuteu, din guvernul Cioloş, au finalizat şi au depus proiectul intitulat” Peisajul Cultural Roşia Montană” la Delegaţia permanentă a Romaniei de pe langă UNESCO de unde s-a transmis către Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO. In luna iulie 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO  urma să analizeze  şi să decidă înscrierea dosarului Roşia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial. Acest lucru nu s-a mai întâmplat deoarece pe 8 iunie 2018 guvernul Dăncilă a oprit procedura de includere a proiectului Roşia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, fară o dezbatere publică sau un anunţ prealabil. Ce anume a intervenit pentru ca guvernul Romaniei, condus din umbra de dl Dragnea, să retragă procedura de includere a proiectului Roşia Montană  pe Lista Patrimoniului UNESCO? Ce intenţionează să facă în viitor  guvernul  PSD-ist, condus de dl Dragnea, cu  compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC)?

Dacă proiectul Roşia Montană revine pentru exploatare, acesta va constitui cea mai mare umilinţă, din istoria  modernă a Romaniei, adusă poporului roman! Nişte şmecheri veniţi de-aiurea cu o firmă de apartament, care nu au nicio expertiză în extracţia aurului cu cianură, în frăţie cu guvernanţii noştri ne iau aurul şi ne lasă o ţară otrăvită cu cianuri şi cu un peisaj dezolant: fără munţi, fără păduri şi fără ape. Societatea civila si chiar intrega populatie a Romaniei trebuie sa dea dovadă de multă vigilenţă pentru a nu permite guvernaţilor PSD-ALDE să jefuiască şi să  otrăvească ţara! Afacerea Roşia Montană, pentru România, nu are nimic din stralucirea aurului ci, mai degrabă, are aspectul mâzgos al nămolului negru cianuric ce ne-ar otravi ţara pentru câteva sute de ani!

Un mare teolog spunea “Omul nu  a moştenit Pământul de la părinţi săi ci l-a împrumutat de la copiii săi şi, deci, este obligat să-l conserve şi să-l ofere generaţiilor viitoare”

Prof. dr. G. Bourceanu

Facultatea de Chimie, Univ. "Al.I. Cuza" din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Protestele din Cuba creează probleme curentului radical progresist din America (II)

Alexandru LĂZESCU

Protestele din Cuba creează probleme curentului radical progresist din America (II)

Atunci când ţările în care se aplică politicile socialiste intră invariabil într-o criză profundă, ajung în ruină economică şi la proteste reprimate brutal, ampla falangă progresistă din zona politică, academică şi din mass media din Occident ne explică că motivul este că acolo nu se aplica cu adevărat socialismul.

Filmuletul zilei

opinii

Oraşe de antichităţi

Briscan ZARA

Oraşe de antichităţi

Comunismul a fost o idee proastă, fără discuţie. Aşa ceva nu se poate aplica decât poate într-o societate cu mult mai dezvoltată şi conştientă de sine decât cele existente acum şi cu 50 de ani în urmă. A organiza o ţară întreagă după nişte principii fixe, nivelatoare, înjositoare pentru unii şi înălţătoare pentru alţii, ambele pe nedrept, este o crimă adevărată. Nu poţi neglija cu totul individul, cu unicitatea lui, pentru binele societăţii în ansamblu. Pentru că ăsta e comunismul, ca orice regim totalitar, un sistem care neglijează individul.

Povestea de război a marii Regine (II)

Mihai DORIN

Povestea de război a marii Regine (II)

Istoria românilor, dar şi cea universală, stă mărturie că monarhia este regimul care, în toate timpurile, a beneficiat de cea mai mare încredere din partea oamenilor. Să reţinem şi faptul că pe această relaţie de încredere s-au structurat marile idealuri în istorie, în vreme ce neîncrederea le-a năruit. În fine, regele reprezintă o triplă "realitate socială, politică, religioasă". Însă fundamentul regalităţii în economia istoriei este faptul că aceasta este cel mai puternic simbol al naţiunii, al unităţii, al continuităţii, al fertilităţii şi al mântuirii.

Final de admitere. Studenţia ca scurtătură

Ioan Alexandru TOFAN

Final de admitere. Studenţia ca scurtătură

S-a terminat admiterea şi atmosfera în universitate este aceeaşi ca la sfârşitul unei nunţi la un cămin cultural de la sat. Mormane de hârtii (chiar dacă există o platformă online de înscriere, dosarul plic este inevitabil ca o lege a firii), sticle cu apă sălcie, scrumiere pline, pixuri aruncate, priviri obosite, transpiraţie, poveşti amuzante sau teribile. Dar şi un sentiment de mulţumire, ca după număratul darului: au venit şi anul acesta studenţi, nu ne desfiinţează nimeni. Ba chiar au venit mai mulţi decât anul trecut, cel puţin la licenţă.

pulspulspuls

Iaca scenariu pentru dl scenarist vasluian Porumboiu: A fost sau n-a fost informată Cozet?

PULS

Iaca scenariu pentru dl scenarist vasluian Porumboiu: A fost sau n-a fost informată Cozet?

Iată, stimaţi participanţi la trafic, că deşi a trecut atâta vreme de la ceea ce colegii lui au acuzat la junele conţilier userist Ciorăpel că este de-a dreptul trădare în favoarea hidrei chiriciste, încă mai apar pe surse detalii interesante despre acea joie neagră şi mâloasă a politichiei de Bahlui. 

Caricatura zilei

După o analiză mai atentă, Rădoi a descoperit motivul pentru care România a luat bătaie de la Coreea

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.