anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Un viitor aliat: Republica Macedonia de Nord

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

E prea devreme să-i urăm bun venit în Alianţa Nord-Atlantică, dar în curând o vom putea face. Ţara va adopta noul nume, Republica Macedonia de Nord (RMN), şi va deveni cel de-al treizecilea membru al Alianţei Nord-Atlantice.

Astăzi, reprezentanţii statelor-membre vor semna protocolul de aderare al Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei (actualul nume recunoscut pe plan internaţional) şi vor deschide drumul ratificării în parlamentele naţionale. Acesta ar putea fi concentrat pe durata unui an, astfel ca RMN să-şi ocupe locul de membru cu drepturi depline cu ocazia summitului din 2020.

Evident că episodul-cheie va fi ratificarea în parlamentul elen. Se ştie, Grecia a fost ţara care a blocat intrarea Macedoniei în NATO, precum şi începerea negocierilor de aderare la UE. Înţelegerea bilaterală Atena-Skopje, semnată de premierii Alexis Tsipras şi Zoran Zaev, a deblocat situaţia, iar dispariţia veto-ului grec a permis organizarea evenimentului de astăzi. Mai este nevoie, însă, de ratificare, iar guvernul grec are tot interesul ca ea să se producă rapid - înainte ca în fragila coaliţie de stânga (susţinută şi de independenţi şi unii centrişti) să apară fisuri. Populaţia pare a fi, în majoritatea ei covârşitoare, împotriva acordului, iar opoziţia conservatoare (Noua Democraţie) şi alte forţe de dreapta şi extrema dreaptă îl denunţă drept o trădare naţională. Ţinând cont de faptul că în toamnă sunt programate alegeri legislative pe care Noua Democraţie are mari şanse să le câştige, pentru Tsipras şi partidul său (SYRIZA) este vital să asigure un parcurs rapid.

Pe această cale se atinge şi obiectivul de a grăbi schimbarea numelui vecinului nordic: după cum se ştie, conform acordului, conducerea de la Skopje trebuie să pună în aplicare noile prevederi constituţionale imediat după ratificarea protocolului de aderare în parlamentul grec. Deşi are alegeri doar în 2020, şi executivul macedonean are motive să se grăbească: după ce a reuşit (pe cale parlamentară) să impună modificarea numelui, coaliţia dintre social-democraţii lui Zaev şi partidul etnicilor albanezi ar vrea să se concentreze pe avantajele viitoarei integrări atlantice şi, în perspectivă, europene.

Poate că aceste aspecte de politică internă elenă şi macedoneană au, astăzi, o importanţă mai redusă. Pentru NATO, primirea unui nou membru este un semn de vitalitate, chiar dacă alianţa nu traversează cea mai fastă perioadă din istoria ei. Nervozitatea pe care primirea RMN o provoacă la Moscova este, şi ea, demnă de menţio­nat: e vorba atât de aspectul simbolic, cât şi de perturbarea planurilor Rusiei în spaţiul post-iugoslav şi, într-un sens mai larg, în penin­sula balcanică. Apoi, se va şterge una dintre amin­tirile neplăcute ale summitului din 2008, de la Bucureşti, când Alianţa s-a dovedit incapabilă să-şi gestioneze conflictele interne. Din păcate, celelalte eşecuri înregistrate atunci - lipsa consensului pentru acordarea unui aşa-numit membership action plan pentru Georgia şi Ucraina - au avut consecinţe mai serioase şi mai greu de înlăturat.

Fără a supraestima capacitatea NATO de a produce transformări interne în noile state-membre din spaţiul postcomunist, să sperăm că integrarea RMN ar putea conduce la regăsirea unei traiectorii democratice pentru această societate, mult încercată de tensiuni şi conflicte, în ultimii zece ani. Ceea ce a reuşit Zoran Zaev, în condiţii politice foarte dificile şi cu ajutorul unor presiuni occidentale intense, nu este decât începutul. Aşa cum o dovedeşte experienţa altor ţări est-europene, integrarea în NATO şi mai ales în UE creează uneori mari aşteptări ce degenerează în mari dezamăgiri. Impulsurile naţionaliste nu sunt neapărat atenuate de procesul de adaptare la Occident: adesea, ele sunt chiar accentuate.

Nu trebuie omise nici meritele lui Alexis Tsipras. Cu un bilanţ amestecat şi controversat în materie de reforme economice, care explică într-un fel declinul său de popularitate, premierul elen a avut curajul să înfrunte opinia majoritară într-un caz cu puternică încărcătură simbolică: noul nume al Macedoniei. E greu de crezut că adversarii săi vor mai avea mijloacele (şi interesul) de a da timpul înapoi, dacă ajung la putere.

Aşadar, NATO va avea în curând un nou membru. Asemeni ultimului venit, Republica Muntenegru, şi Macedonia este o ţară cu capacităţi militare modeste. Dar nu acesta este criteriul de acces în NATO: Alianţa nu poate - şi probabil că, astăzi, nici nu trebuie - să se oprească din politica iniţiată la mijlocul anilor 1990.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

Alexandru LĂZESCU

Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

Jurnalismul nu poate fi niciodată matematic obiectiv, însă el ar trebui să fie, cel puţin în teorie, relativ nepărtinitor, să permită dezbaterea şi să găzduiască puncte de vedere diferite; nu şi în noua viziune radicală de stânga care câştigă teren în Occident, pentru care „adevărul propriu” trebuie să primeze.

Filmuletul zilei

opinii

Scaunele şi câinele Celsius

Nichita DANILOV

Scaunele şi câinele Celsius

Am ascultat cu glasurile stinse sunetele de chitară, am ascultat şi recitalurile. Am aplaudat. Apoi ne-am sculat de pe scaunele noastre, ne-am salutat de la distanţă, şi am plecat spre bârlogurile noastre risipite prin diferite colţuri ale oraşului. Ajunşi acasă, ne-am întins în pat, scrutând tavanul. Dar atât patul, cât şi tavanul semănau cu piaţa unde avusese loc recitatul. Şi atunci ne-am întrebat: la ce bună arta în vremea pandemiei?

Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

Sorin CUCERAI

Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

În societate lucrurile stau cam la fel ca în zona politică - excepția semnificativă fiind societatea urbană (mai ales din urbanul mare), care tinde să susțină din ce în ce mai puternic drepturile din a treia generație. De aici și respingerea masivă în urban a partidelor tradiționale (PSD și PNL), percepute ca rămase în urmă, când nu de-a dreptul retrograde (cam cum era perceput PCR în urbanul mare în anii '80).

O critică a criticii

Dana ȚABREA

O critică a criticii

Volumul semnat de Miruna Runcan, Teatrul în diorame. Discursul criticii de teatru în comunism. Fluctuantul dezgheţ 1956-1964 (Editura Tracus Arte, 2019) este pentru autoare, critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, un prilej de reflecţie şi cercetare academică asupra fenomenului criticii de teatru în comunism, de analiză retorico-stilistică a unor fragmente din cronicile timpului, ceea ce-i permite să formuleze opinii cu privire la structura şi tipologia cronicilor, parte a unei critici a criticii, aspect neglijat de literatura de specialitate.

pulspulspuls

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

Caricatura zilei

Răzbunarea mașinii

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.