Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Nimeni nu s-a gândit, probabil, că elevul nu se stresează decât atunci când se întâlneşte cu absurdul unui sistem de învăţământ centrat pe el şi nu când i se cere să fie creativ, să gândească şi să ia în piept marile probleme ale culturii.
În Franţa, examenul la Filosofie este o probă obligatorie la Bacalaureat. O teză scrisă de patru ore pentru toţi elevii care doresc să obţină acest titlu cu încărcătură mitică în spaţiul francez. Desigur, subiectele sunt diferenţiate în funcţie de filiere educaţionale, dar au aceeaşi structură: se dau două întrebări şi un text de comentat, iar elevii trebuie să aleagă să trateze o singură problemă din cele trei propuse. Anul acesta, întrebările au fost următoarele: 1. Se poate spune că practicile artistice transformă lumea? 2. Statul este cel căruia îi revine să decidă ce este drept? Textul de comentat era un fragment dintr-o lucrare celebră a lui Antoine-Augustin Cournot. La filiera tehnologică: 1. Libertatea constă oare în a nu te supune nimănui? 2. Este just să-ţi aperi drepturile prin orice mijloace? Textul de comentat făcea parte din Enciclopedia lui Denis Diderot.
Anul trecut, pe Contributors.ro, Mihai Maci a realizat o excelentă analiză a bacalaureatului francez la filosofie, plecând de la subiectele de atunci, la care puţine lucruri pot fi adăugate. Dar întrebările trebuie puse an de an, mai ales că, recent, oficialii ministerului au anunţat cu un rictus extatic schimbări radicale care vor face, din 2027, bacalaureatul românesc un examen ca nici un altul pe globul pământesc. Pe scurt, testele de tip PISA şi evaluarea standardizată vor fi ideile călăuzitoare ale noului învăţământ, cel care va pregăti pe norocoşii absolvenţi ai viitorului pentru cea mai bună viaţă. Or, ce putem observa? Că la bieţii francezi, vinovaţi, de altfel, de un procent consistent din filosofia lumii, aceste „idei iluministe” nu au ajuns. Acolo, elevii trebuie încă să gândească şi să scrie, ore întregi, eseuri şi analize de text, să se confrunte cu capcane ascunse în formularea întrebărilor (o influentă comentatoare atrăgea atenţia asupra diferenţei dintre practici artistice şi artă în general, ceea ce ar fi trebuit să îi orienteze pe elevi şi spre o sondare a propriei lor experienţe), să parcurgă bibliografii dense şi să gândească, mai ales să gândească, liber şi limpede, în rezonanţă cu problemele societăţii în care trăiesc.
Comparând aceste subiecte cu cele date la examenul de la noi, rămâi perplex. Pe lângă subiectele tip grilă aberante şi revoltătoare (despre care am mai vorbit), cel mai „speculativ” pare subiectul al III-lea unde, plecând de la un text din Aristotel, elevii au fost invitaţi să scrie jumătate de pagină despre corelaţia dintre „sociabilitate” şi „simţirea binelui”, la care se adaugă, cu ton conspirativ, indicaţia: „utilizând termenii menţionaţi în sens filosofic”... ca nu cumva să fie luaţi în sens geografic, probabil. Apoi, următorul punct înfăţişează splendoarea progresului învăţământului centrat pe elev: „formulaţi un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice formulate în textul dat”. Mitul părerii proprii care, pasă-mi-te, formează sufletul şi mintea elevului, este cu atât mai nociv cu cât este explicit formulat. Elevii francezi, când trebuie să scrie despre natura libertăţii şi a constrângerii, nu au păreri proprii? Doar enumeră definiţii? Nu, dar „părerea proprie” nu înseamnă simpla „opinie”, ci un întreg mecanism de justificare a unei perspective, de selecţie a autorilor relevanţi şi de formulare a argumentelor. Aşadar, orizonturi, nu puncte: asta ar trebui să formuleze elevii.
Un alt reflex pedagogic original străin, se pare, Occidentului neserios este milităroasa limitare a spaţiului scriiturii: elevii trebuie să răspundă în zece rânduri, să argumenteze în jumătate de pagină, să enumere trei caracteristici sau să construiască un exemplu. Cum ar veni, sunt verificate concizia şi capacitatea de sinteză. Câtă subtilitate din partea evaluatorului! Sper că elevii s-au prins deja că pot doar să scrie mai mare şi apoi să dea vina pe limitarea spaţiului, dacă nu au obţinut punctajul dorit.
Exemplul francez nu va fi adoptat în România anului 2027, când Bacalaureatul va deveni cu adevărat un prag către fericire. Vor fi subiecte standardizate din multe domenii, formulate cu grijă, pentru „a nu stresa” elevul. Nimeni nu s-a gândit, probabil, că elevul nu se stresează decât atunci când se întâlneşte cu absurdul unui sistem de învăţământ centrat pe el şi nu când i se cere să fie creativ, să gândească şi să ia în piept marile probleme ale culturii. Atunci, s-ar putea ca, dimpotrivă, să îi facă plăcere să participe la examen, să îşi măsoare forţele cu filosofii vestiţi şi să pună pasiune în ceea ce trebuie să scrie. Totul, spre stupoarea evaluatorilor, asta dacă, până atunci, calculatorul evaluator va dobândi capacitatea de a trăi emoţii.
Cuvinte cheie: + examen Bacalaureat, Bacalaureat Franta, examen Filosofie
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Premierul libanez a confundat-o pe Giorgia Meloni cu asistenta ei. Filmul a devenit viral – VIDEO
Amenzi de 100.000 € dacă îți vinzi casa prea ieftin. Ce sumă trebuie să ceri pentru a nu fi anchetat
Cu câte sute de lei crește pensia la recalculare? Cum diferă sumele după județ? Anunț oficial
Profesor condamnat pentru agresarea sexuală a unei eleve. Daune de 35.000 de lei de achitat minorei
Apare un nou tip de concediu plătit în România. Cine va putea beneficia de el
Discriminarea persoanelor cu chelie devine infracțiune în Franța
Liviu Dragnea a mai înființat o firmă. Domeniul-cheie în care fostul lider PSD vrea să facă bani
Un tânăr motociclist a murit după ce s-a izbit de un cap de pod la Chicerea
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |