Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Un vis de vară după Bacalaureat

GALERIE
Ioan Alexandru Tofan
  • Ioan Alexandru Tofan
- +

Nimeni nu s-a gândit, probabil, că elevul nu se stresează decât atunci când se întâlneşte cu absurdul unui sistem de învăţământ centrat pe el şi nu când i se cere să fie creativ, să gândească şi să ia în piept marile probleme ale culturii.

În Franţa, examenul la Filosofie este o probă obligatorie la Bacalaureat. O teză scrisă de patru ore pentru toţi elevii care doresc să obţină acest titlu cu încărcătură mitică în spaţiul francez. Desigur, subiectele sunt diferenţiate în funcţie de filiere educaţionale, dar au aceeaşi structură: se dau două întrebări şi un text de comentat, iar elevii trebuie să aleagă să trateze o singură problemă din cele trei propuse. Anul acesta, întrebările au fost următoarele: 1. Se poate spune că practicile artistice transformă lumea? 2. Statul este cel căruia îi revine să decidă ce este drept? Textul de comentat era un fragment dintr-o lucrare celebră a lui Antoine-Augustin Cournot. La filiera tehnologică: 1. Libertatea constă oare în a nu te supune nimănui? 2. Este just să-ţi aperi drepturile prin orice mijloace? Textul de comentat făcea parte din Enciclopedia lui Denis Diderot.

Anul trecut, pe Contributors.ro, Mihai Maci a realizat o excelentă analiză a bacalaureatului francez la filosofie, plecând de la subiectele de atunci, la care puţine lucruri pot fi adăugate. Dar întrebările trebuie puse an de an, mai ales că, recent, oficialii ministerului au anunţat cu un rictus extatic schimbări radicale care vor face, din 2027, bacalaureatul românesc un examen ca nici un altul pe globul pământesc. Pe scurt, testele de tip PISA şi evaluarea standardizată vor fi ideile călăuzitoare ale noului învăţământ, cel care va pregăti pe norocoşii absolvenţi ai viitorului pentru cea mai bună viaţă. Or, ce putem observa? Că la bieţii francezi, vinovaţi, de altfel, de un procent consistent din filosofia lumii, aceste „idei iluministe” nu au ajuns. Acolo, elevii trebuie încă să gândească şi să scrie, ore întregi, eseuri şi analize de text, să se confrunte cu capcane ascunse în formularea întrebărilor (o influentă comentatoare atrăgea atenţia asupra diferenţei dintre practici artistice şi artă în general, ceea ce ar fi trebuit să îi orienteze pe elevi şi spre o sondare a propriei lor experienţe), să parcurgă bibliografii dense şi să gândească, mai ales să gândească, liber şi limpede, în rezonanţă cu problemele societăţii în care trăiesc.

Comparând aceste subiecte cu cele date la examenul de la noi, rămâi perplex. Pe lângă subiectele tip grilă aberante şi revoltătoare (despre care am mai vorbit), cel mai „speculativ” pare subiectul al III-lea unde, plecând de la un text din Aristotel, elevii au fost invitaţi să scrie jumătate de pagină despre corelaţia dintre „sociabilitate” şi „simţirea binelui”, la care se adaugă, cu ton conspirativ, indicaţia: „utilizând termenii menţionaţi în sens filosofic”... ca nu cumva să fie luaţi în sens geografic, probabil. Apoi, următorul punct înfăţişează splendoarea progresului învăţământului centrat pe elev: „formulaţi un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice formulate în textul dat”. Mitul părerii proprii care, pasă-mi-te, formează sufletul şi mintea elevului, este cu atât mai nociv cu cât este explicit formulat. Elevii francezi, când trebuie să scrie despre natura libertăţii şi a constrângerii, nu au păreri proprii? Doar enumeră definiţii? Nu, dar „părerea proprie” nu înseamnă simpla „opinie”, ci un întreg mecanism de justificare a unei perspective, de selecţie a autorilor relevanţi şi de formulare a argumentelor. Aşadar, orizonturi, nu puncte: asta ar trebui să formuleze elevii.

Un alt reflex pedagogic original străin, se pare, Occidentului neserios este milităroasa limitare a spaţiului scriiturii: elevii trebuie să răspundă în zece rânduri, să argumenteze în jumătate de pagină, să enumere trei caracteristici sau să construiască un exemplu. Cum ar veni, sunt verificate concizia şi capacitatea de sinteză. Câtă subtilitate din partea evaluatorului! Sper că elevii s-au prins deja că pot doar să scrie mai mare şi apoi să dea vina pe limitarea spaţiului, dacă nu au obţinut punctajul dorit.

Exemplul francez nu va fi adoptat în România anului 2027, când Bacalaureatul va deveni cu adevărat un prag către fericire. Vor fi subiecte standardizate din multe domenii, formulate cu grijă, pentru „a nu stresa” elevul. Nimeni nu s-a gândit, probabil, că elevul nu se stresează decât atunci când se întâlneşte cu absurdul unui sistem de învăţământ centrat pe el şi nu când i se cere să fie creativ, să gândească şi să ia în piept marile probleme ale culturii. Atunci, s-ar putea ca, dimpotrivă, să îi facă plăcere să participe la examen, să îşi măsoare forţele cu filosofii vestiţi şi să pună pasiune în ceea ce trebuie să scrie. Totul, spre stupoarea evaluatorilor, asta dacă, până atunci, calculatorul evaluator va dobândi capacitatea de a trăi emoţii.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri