anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

duminica, 14.08.2022

Un vis de vară după Bacalaureat

GALERIE
Ioan Alexandru Tofan
  • Ioan Alexandru Tofan
- +

Nimeni nu s-a gândit, probabil, că elevul nu se stresează decât atunci când se întâlneşte cu absurdul unui sistem de învăţământ centrat pe el şi nu când i se cere să fie creativ, să gândească şi să ia în piept marile probleme ale culturii.

În Franţa, examenul la Filosofie este o probă obligatorie la Bacalaureat. O teză scrisă de patru ore pentru toţi elevii care doresc să obţină acest titlu cu încărcătură mitică în spaţiul francez. Desigur, subiectele sunt diferenţiate în funcţie de filiere educaţionale, dar au aceeaşi structură: se dau două întrebări şi un text de comentat, iar elevii trebuie să aleagă să trateze o singură problemă din cele trei propuse. Anul acesta, întrebările au fost următoarele: 1. Se poate spune că practicile artistice transformă lumea? 2. Statul este cel căruia îi revine să decidă ce este drept? Textul de comentat era un fragment dintr-o lucrare celebră a lui Antoine-Augustin Cournot. La filiera tehnologică: 1. Libertatea constă oare în a nu te supune nimănui? 2. Este just să-ţi aperi drepturile prin orice mijloace? Textul de comentat făcea parte din Enciclopedia lui Denis Diderot.

Anul trecut, pe Contributors.ro, Mihai Maci a realizat o excelentă analiză a bacalaureatului francez la filosofie, plecând de la subiectele de atunci, la care puţine lucruri pot fi adăugate. Dar întrebările trebuie puse an de an, mai ales că, recent, oficialii ministerului au anunţat cu un rictus extatic schimbări radicale care vor face, din 2027, bacalaureatul românesc un examen ca nici un altul pe globul pământesc. Pe scurt, testele de tip PISA şi evaluarea standardizată vor fi ideile călăuzitoare ale noului învăţământ, cel care va pregăti pe norocoşii absolvenţi ai viitorului pentru cea mai bună viaţă. Or, ce putem observa? Că la bieţii francezi, vinovaţi, de altfel, de un procent consistent din filosofia lumii, aceste „idei iluministe” nu au ajuns. Acolo, elevii trebuie încă să gândească şi să scrie, ore întregi, eseuri şi analize de text, să se confrunte cu capcane ascunse în formularea întrebărilor (o influentă comentatoare atrăgea atenţia asupra diferenţei dintre practici artistice şi artă în general, ceea ce ar fi trebuit să îi orienteze pe elevi şi spre o sondare a propriei lor experienţe), să parcurgă bibliografii dense şi să gândească, mai ales să gândească, liber şi limpede, în rezonanţă cu problemele societăţii în care trăiesc.

Comparând aceste subiecte cu cele date la examenul de la noi, rămâi perplex. Pe lângă subiectele tip grilă aberante şi revoltătoare (despre care am mai vorbit), cel mai „speculativ” pare subiectul al III-lea unde, plecând de la un text din Aristotel, elevii au fost invitaţi să scrie jumătate de pagină despre corelaţia dintre „sociabilitate” şi „simţirea binelui”, la care se adaugă, cu ton conspirativ, indicaţia: „utilizând termenii menţionaţi în sens filosofic”... ca nu cumva să fie luaţi în sens geografic, probabil. Apoi, următorul punct înfăţişează splendoarea progresului învăţământului centrat pe elev: „formulaţi un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice formulate în textul dat”. Mitul părerii proprii care, pasă-mi-te, formează sufletul şi mintea elevului, este cu atât mai nociv cu cât este explicit formulat. Elevii francezi, când trebuie să scrie despre natura libertăţii şi a constrângerii, nu au păreri proprii? Doar enumeră definiţii? Nu, dar „părerea proprie” nu înseamnă simpla „opinie”, ci un întreg mecanism de justificare a unei perspective, de selecţie a autorilor relevanţi şi de formulare a argumentelor. Aşadar, orizonturi, nu puncte: asta ar trebui să formuleze elevii.

Un alt reflex pedagogic original străin, se pare, Occidentului neserios este milităroasa limitare a spaţiului scriiturii: elevii trebuie să răspundă în zece rânduri, să argumenteze în jumătate de pagină, să enumere trei caracteristici sau să construiască un exemplu. Cum ar veni, sunt verificate concizia şi capacitatea de sinteză. Câtă subtilitate din partea evaluatorului! Sper că elevii s-au prins deja că pot doar să scrie mai mare şi apoi să dea vina pe limitarea spaţiului, dacă nu au obţinut punctajul dorit.

Exemplul francez nu va fi adoptat în România anului 2027, când Bacalaureatul va deveni cu adevărat un prag către fericire. Vor fi subiecte standardizate din multe domenii, formulate cu grijă, pentru „a nu stresa” elevul. Nimeni nu s-a gândit, probabil, că elevul nu se stresează decât atunci când se întâlneşte cu absurdul unui sistem de învăţământ centrat pe el şi nu când i se cere să fie creativ, să gândească şi să ia în piept marile probleme ale culturii. Atunci, s-ar putea ca, dimpotrivă, să îi facă plăcere să participe la examen, să îşi măsoare forţele cu filosofii vestiţi şi să pună pasiune în ceea ce trebuie să scrie. Totul, spre stupoarea evaluatorilor, asta dacă, până atunci, calculatorul evaluator va dobândi capacitatea de a trăi emoţii.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Pohtiţi la fotbal!

Nicolae GRECU

Pohtiţi la fotbal!

N-a fost nevoie de îndemnuri bombastice precum cele din titluri; românii reîncep să vină la fotbal pentru că au pentru cine.

opinii

Mitocanul de la volan (I)

Eugen MUNTEANU

Mitocanul de la volan (I)

Suntem asaltați zilnic cu știri și imagini despre accidente de circulație atroce. Statisticile spun că România este țara europeană cu cei mai mulți morți în accidente de circulație. Dincolo de precaritatea șoselelor, cred că o cauză a acestei situații îngrijorătoare este și existența în libertate a fiarei sălbatice pe care am ales să o numesc mitocanul de la volan.

Dobânda, de la păcat (medieval), la virtute (modernă)

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Dobânda, de la păcat (medieval), la virtute (modernă)

Știința economică modernă s-a desprins din ceea ce era cunoscut în mediul academic timpuriu drept filosofie morală. Acțiunile și comportamentele din sfera economică (de exemplu, comerțul, formarea prețurilor, rolul dobânzii în tranzacțiile comerciale, etc.) erau reglementate de Biserică vreme de secole întregi. 

O limbă din prefabricate

Alexandru CĂLINESCU

O limbă din prefabricate

Un fenomen frapant care se petrece astăzi este ceea ce aş numi proliferarea prefabricatelor. Nu e ceva nou, dar devine tot mai accentuat şi, pentru cine ţine la expresivitatea limbii, tot mai supărător. Spun „prefabricate” pentru că e vorba de cuvinte şi formule luate de-a gata şi puse uneori în cele mai neaşteptate contexte. Au făcut de pe acum o glorioasă carieră la televiziune, politicienii şi jurnaliştii le rostesc cu o voluptate solemnă, convinşi că impresionează publicul printr-un limbaj elevat.

pulspulspuls

O cabală preoţească ţesută pe îndelete de multă vreme

O cabală preoţească ţesută pe îndelete de multă vreme

Ehehei, iubiţi dreptcredincioşi, iată că încurcate mai sunt căile Domnului de când treburile lumeşti şi dorinţele de parvenire şi câştig şi-au băgat coada tot mai adânc în sânul şi buzunarele largi de popă ale unor înalţi prelaţi din mitropolia noastră de la Iaşi, atât de greu încercată în ultima vreme. Iacătă aşadar, dragilor, ce au mai putut zămisli minţile întunecate de aceste lucrături diavoleşti: citiţi şi vă cruciţi, nu alta! 

Caricatura zilei

Ambulanța

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.